Mai mulți reprezentanți ai instituțiilor de stat, ONG-urilor și structurilor interguvernamentale s-au întrunit astăzi pentru a identifica posibilitățile de consolidare, la nivel național, a eforturilor de protecție a victimelor traficului de ființe umane (TFU).
Specialiști în domeniul anti-trafic și-au propus să identifice metode viabile de integrare a politicilor naționale de protecție a persoanelor traficate și exploatate în țara noastră în contextul politicilor naționale în domeniul migrației și protecției sociale. La baza lucrărilor webinarului au stat două cercetări recente în domeniul anti-trafic.
Perspectiva internațională
Un studiu internațional intitulat Permise de ședere, protecție internațională şi victime ale traficului de ființe umane: soluții durabile bazate pe dreptul internațional, elaborat în cadrul Proiectului regional REST, a demonstrat că majoritatea statelor tind să combată TFU exclusiv prin abordări bazate pe controlul migrației și prin prisma legislației penale.
Ryszard PIOTROWICZ,profesor de drept la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie, susține că adesea, permisul de ședere i se acordă victimei traficului cu condiția cooperării cu organele de dreptși doar pe durata procesului penal. Persoanelor traficate li se refuză adesea protecția internațională din cauza interpretărilor restrictive, pe criterii riguroase stabilite de definiția refugiaților.Abordările restrictive ignoră drepturile persoanelor traficate recunoscute de dreptul internațional, inclusiv dreptul la un permis de ședere pe baza situației personale.
Conform studiului, recunoașterea și punerea în aplicare a nevoilor persoanelor traficate la asistență, sprijinși la justiție sunt drepturi de care dispun în calitatea lor de victime ale infracțiunilor și care sunt prevăzute de dreptul internațional. Statele-membre sunt îndemnate să-și armonizeze legislația privind refugiații și drepturile omului cu obligațiile prevăzute de legea anti-trafic, pentru a asigura realizarea drepturilor victimelor traficului și accesul lor la protecție internațională.
Realitățile naționale
Pe de altă parte, un studiu elaborat recent de CI La Strada Moldova analizează în detaliu evoluția fenomenului TFU în Republica Moldova prin prisma tendințelor globale, abordând disponibilitatea țării noastrede a face față unor noi provocări.
Una dintre constatările acestei cercetări este tendința de creștere a numărului de cazuri de exploatare a cetățenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova. Este vorba despre persoane care traversează țara noastră ca parte a fluxurilor migraționiste mixte, spre țările UE, fie de cetățeni străini, care vin să lucreze în Moldova pe fundalul unei lipse a forței de muncă, cauzată de emigrarea masivă a cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, în anul 2019 pentru prima dată au fost publicate date oficiale despre 45 de cetățeni din Turcia, supuși exploatării în sfera construcțiilor pe teritoriul Moldovei.
Conform coordonatoarei studiului, Tatiana FOMINA, analistă principală în domeniul politici publice, în cadrul CI La Strada Moldova, există o serie de tendințe noi în evoluția fenomenului TFU în Republica Moldova, care ar trebui luate în calcul cât mai curând de către factorii de decizie din domeniul anti-trafic. Printre noile trenduri, Tatiana FOMINA remarcă: popularitatea în creștere a tehnologiilor informaționale și de comunicare la toate etapele fenomenului de trafic; amplificarea exploatării prin muncă; ștergerea granițelor dintre trafic de ființe umane și organizarea migrației ilegale, impactul negativ al pandemiei COVID-19 ș.a.
Proiectele de politici publice
În contextul recomandărilor specialiștilor, Lilia PASCAL, Șefa Direcției politici de asigurare a egalității între femei și bărbați a MSMPS a specificat că mai multe proiecte de politici publice vizând drepturilor victimelor infracțiunilor, inclusiv victimelor TFU, au fost transmise recent Guvernului RM spre aprobare, și anume Programul de creare și dezvoltare a Mecanismului național de referire pentru protecția și asistența victimelor infracțiunilor (MNRV) pe anii 2021–2025și Planul de acțiuni pentru anii 2021-2023 privind implementarea MNRV.Unul dintre obiectivele acestui document este să asigure integrarea, la mai multe niveluri, a politicilor și serviciilor destinate victimelor infracțiunilor, inclusiv persoanelor traficate pe teritoriul RM.
Evenimentul de astăzi s-a desfășurat în cadrul Proiectului regional – REST, menit să consolideze dreptul la ședere și la protecție a cetățenilor din țările slab dezvoltate, traficați în țările europene. Proiectul susținut de Consiliul Europei se implementează în Austria, Franța, Spania, Olanda, Serbia și Moldova. Printre cele mai importante realizări ale Proiectului REST se numără elaborarea Studiul internațional Permise de ședere și protecție internațională pentru victimele traficului de ființe umane: soluții durabile bazate pe dreptul internaționalşi a Ghidului de practici promițătoare Protecție pe termen lung a persoanelor traficate.
