În intervenția sa, Elena Botezatu a menționat că violența digitală e o nouă eră a violenței față de femei și fete. Datele statistice înregistrate la nivel național indică despre o prevalență a diferitor forme de violență față de femei și fete. Totodată, cazurile mediatizate reprezintă doar vârful aisbergului, ceea ce ajunge în vizorul publicului larg și a specialiștilor.
Datele statistice indică despre faptul că în ultimele 12 luni, fiecare al 5-lea copil din Republica Moldova a trăit o experiență neplăcută în mediul online, fiecare al zecelea a primit diferite propuneri cu caracter sexual pe online, au fost solicitați să expedieze imagini cu sine în ipostaze sexuale sau au fost amenințați în distribuirea video-urilor intime cu sine.
Cel mai frecvent, adolescentele raportează despre cazuri în care fotografiile sau video-urile în care apar în ipostaze intime sau sexuale sunt distribuite pe rețele sociale, publicate pe site-uri ori distribuite altor persoane de către partener sau fostul partener. Observăm că schimbul de fotografii intime reprezintă o nouă formă de flirt în era digitală. Doar că aceste acțiuni le pot expune la riscuri. Tinerii socializează pe online, își fac noi prieteni, ajung să inițieze relații romantice cu persoane pe care le cunosc în realitate ori nu. Astfel, ajung să facă schimb și de fotografii sau imagini video. Aceste situații pot deveni o problemă când fotografiile sunt folosite ca elemente de șantaj sau constrângere a fetelor fie pentru a expedia în continuare asemenea conținuturi, fie chiar pentru a avea relații sexuale în mediul real.
Centrul Internațional „La Strada” a asistat cazuri foarte grave, în care mai multe fete cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani comunicau cu aceeași persoană pe rețele de socializare. Băiatul reușise în foarte scurt timp să le câștige încrederea, inițiase relații romantice cu acestea și cerea în timpul discuțiilor diferite fotografii în lenjerie intimă sau fără, discuții prin video chat în care fetele trebuiau să se dezbrace ori să facă alte acțiuni cu caracter sexual, ca probă a iubirii. În momentul în care refuzau, fetele erau amenințate cu distribuirea acestor fotografii și imagini video. Acest caz a ajuns în vizorul autorităților doar datorită faptului că mama unei fete, observând schimbări în comportamentul copilului său, a aflat prin discuții despre situația prin care trece și a raportat acest caz poliției.
Totodată, apelurile înregistrate la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete 08008 8008 indică despre faptul că femeile se confruntă cu violență online tot mai des. Partenerii sau foștii parteneri ai femeilor folosesc fotografiile sau video-urile produse în timpul relațiilor sexuale cu scopul de a menține controlul asupra femeii, pentru a o face să rămână în această relație sau ca altă formă de amenințare. Deseori, violența sexuală în mediul virtual ce presupune publicarea imaginilor foto și video fără acordul femeii este doar una din formele violenței la care acestea sunt expuse, fiind cu părere de rău victime și a violenței psihologice, economice, ori fizice.
Violența sexuală online e una din cele mai grave forme de violență, care reprezintă până în prezent o provocare pentru comunitatea profesioniștilor atât specialiști din organele de drept, cât și pentru avocați, sau specialiști din domeniul social.
Una din provocări vizează cadrul legal și modul în care acesta e aplicat. Republica Moldova nu are un cadru legal aliniat standardelor internaționale, atât unul aliniat Convenției de la Istanbul pe dimensiunea digitală, cât și prevederilor Convenției de la Lanzarote.
Spre exemplu, art. 201/1 CP ce incriminează Violența în Familie nu include și componenta online, în sensul în care nu prevede expres că acțiunile de izolare, intimidare a victimei pot fi realizate și cu utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicare. La fel, acțiunile de persecutare a victimei pe online, prin urmărirea ei spre exemplu, sau prin contactarea compulsivă a femeii pe toate rețelele disponibile, nu sunt prevăzute ca infracțiune.
„La Strada” a avut cazuri în care fostul partener teroriza femeia cu mesaje jignitoare, amenințări, mesaje jignitoare în adresa ei cu scopul de a o intimida și a o face să renunțe la divorț de dragul copilului, iar aceste acțiuni nu erau calificate ca violență în familie, ci doar ca injurie și calomnie.
În ceea ce vizează fetele, pedepsele pentru pornografie infantilă sunt absolut disproporționate comparativ cu prejudiciul la care e expusă victima. În prezent, pedeapsa stabilită pentru crearea, distribuirea, descărcarea, materialelor de pornografie infantilă este una cu închisoare de până la 3 ani. Din analiza sentințelor judecătorești realizată recent în aceste cauze, practic în mai mult de 80% făptuitorului i se aplică o pedeapsă cu suspendarea executării, ceea ce presupune că de facto făptuitorul nu își execută pedeapsa în penitenciar.
Printre cele mai mari provocări, sesizate în practică, directoarea executivă a CI „La Strada” a menționat:
- Reacțiile specialiștilor sunt de obicei de blamare și învinovățire a fetelor și femeilor. Cea mai vulnerabilă categorie de vârstă este cea de la 16 ani când fetele deja își pot exprima consimțământul și dacă au ajuns în situații de violență sexuală online, li se incriminează o parte din vină.
- Cadrul legal care nu asigură pârghii suficiente de protecție a femeilor și fetelor de abuz sexual online.
- lipsa serviciilor. Impactul abuzului online își lasă amprenta pe mult timp. Internetul și rețelele sociale creează pe de-o parte un efect de amplificare a violenței, dar și de multiplicare a consecințelor acesteia.
Proba abuzului e acolo mereu, te urmărește. Chiar dacă închizi telefonul sau nu te conectezi pe rețele, știi că fotografia sau imaginile video cu tine e undeva acolo, pe online. Poate fi vizualizată, descărcată, distribuită de mii sau chiar milioane de persoane.
Iată de ce, în cazurile de violență sexuală online e foarte important să ținem cont de complexitatea cazurilor. Pe lângă faptul că urmărim făptuitorii și se oferă asistență victimelor, e foarte important să fie înlăturate materialele foto sau video din Internet. Ori nu putem să vorbim despre o protecție eficientă atâta timp, cât proba abuzului rămâne accesibilă.
În acest scop a fost creat un nou serviciu în Republica Moldova - o platformă pe care pot fi raportate astfel de cazuri - www.siguronline.md. E o platformă care din aprilie anul curent funcționează și ca un punct de recepționare a fotografiilor și imaginilor video cu copii în ipostaze sexuale. Scopul acestei platforme e să lucreze în cooperare cu furnizorii de servicii de găzduire, astfel încât să fie asigurată ștergerea acestor conținuturi din spațiul online. E un serviciu gestionat de „La Strada” care activează în baza unui acord de colaborare cu Inspectoratul General de Poliție, și care de la lansare, a recepționat aproximativ 2000 de raportări - cu imagini foto și video a copiilor abuzați sexual.
Conferința Internațională pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și violenței domestice este organizată de Coaliția Națională „Viața fără violență”, pentru al treilea an consecutiv. Scopul Conferinței este de a reuni organizațiile de femei care oferă asistență și cunosc nevoile victimelor, autoritățile responsabile să protejeze femeile și să pedepsească agresorii, mass-media, care are un rol esențial în procesul de educare și de informare a publicului, donatorii, care finanțează schimbările durabile și toată comunitatea care crede într-o societate fără violență și unde există egalitate dintre femei și bărbați.