În ultimii cinci ani, aproximativ 1300 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate la nivel național. Cercetările arată că numărul real al acestora ar fi de peste 20 de ori mai mare. Copiii reprezintă 30% din victimele identificate, cei mai mulți dintre ei au fost exploatați prin implicare în prostituție.
Decalajul dintre aceste cifre are la bază mai multe cauze. Elena BOTEZATU, Directoare Executivă a CI „La Strada” susține că, în ultimii 3-4 ani, o serie de cazuri grave de exploatre sexuală a minorilor au avut loc, deoarece nu s-au luat la timpul potrivit măsurile cuvenite pentru a putea proteja copiii aflați în situații de risc. Pe lângă tendințele ce indică despre înregistrarea unui număr tot mai mare de bărbați victime ale exploatării prin muncă, deosebit de grav e faptul că 30% din victimele identificate sunt copii care au ajuns să fie exploatați sexual. În majoritatea cazurilor, copiii sunt exploatați sexual în Republica Moldova prin implicare în prostituție. Despre asta se discută rar, e considerat a fi ceva rușinos și, deseori, societatea încearcă să ignore situațiile care ar indica despre posibile abuzuri. Avem cazuri în care copiii ajung să fie exploatați sexual ani la rând înainte să ajungă în vizorul autorităților sau situații în care membrii comunității observă astfel de cazuri, dar nu le raportează, pasând responsabilitatea și vina pe umerii copilului.
Declarația au fost făcută în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc astăzi la Chișinău în contextul Zilei Europene pentru combaterea traficului de ființe umane. Evenimentul a fost organizat de Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, Procuratura Generală, Cancelaria de Stat și Ambasada SUA la Chișinău.
Participanții la conferință au vorbit și despre provocările procesului penal pe cazurile de trafic de ființe umane, inclusiv trafic de copii, metamorfozele prin care a trecut fenomenul și principalele rezultatele înregistrate în ultimii ani în sensul combaterii acestuia. Sergiu RUSSU, procuror-șef în cadrul Secției anti-trafic a Procuraturii Generale: Dacă este o problemă în identificarea victimelor, cauzelor, noi trebuie să o recunoaștem și de la aceasta să pornim. După care trebuie să înțelegem din ce cauză victimele nu sunt identificate și referite către organele de suport. Marea majoritate a infracțiunilor de acest fel se comit cu utilizarea tehnologiilor informaționale. Pe lângă tehnologii, RUSSUa menționat drept factori care au determinat supraviețuirea traficului de ființe umane în Republica Moldova tendințele migraționiste din regiune, noile politici naționale privind migrația, pandemia de COVID 19, accentuarea inegalității sociale, dar și nivelul înalt de corupție în țară.
Iurie PODARILOV, Șeful Inspectoratului General al Poliției: Traficul de ființe umane continuă să fie o problemă foarte gravă cu care se confruntă cele mai multe țări, indiferent de situația economică, socială. Vreau să vă asigur despre angajamentul meu ferm întru respectarea recomandărilor înaintate către Republica Moldova de către organismele internaționale și de întreaga comunitate anti-trafic, pentru a face față provocărilor care la moment există în raport cu combaterea fenomenului traficului de ființe umane.
Brett ROSE, Directorul Biroului Justiție Penală și Aplicarea legii /INL din cadrul Ambasadei SUA la Chișinău a apreciat eforturile depuse de Republica Moldova în combaterea traficului de persoane, mai ales având în vedere provocările pandemiei COVID-19. Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova a stabilit că Moldova corespunde nivelului Tier 2, ceea ce înseamnă că Guvernul nu respectă pe deplin toate standardele minime ale Legii privind protecția victimelor traficului de ființe umane, deși depune eforturi semnificative în acest sens. De aceea, este crucial să se asigure o abordare holistică a protecției victimelor. Trebuie să dezvoltăm parteneriate durabile în promovarea drepturilor victimelor și este nevoie de a consolida capacitățile profesioniștilor implicați în combaterea fenomenului.
În același raport se arată că, în comparație cu 2020, având în vedere impactul pandemiei COVID-19 asupra capacității de combatere a traficului, Guvernul a dat dovadă de eforturi sporite de contracarare a traficului. Totuși, autoritățile au investigat mai puține cazuri de trafic de ființe umane, au condamnat mai puțini traficanți și au identificat mai puține victime ale traficului. Protecția și asistența pentru copiii victime rămân în continuare necorespunzătoare, iar autoritățile au acuzat copiii de fapte ilegale pe care traficanții i-au obligat să le comită. Lipsa sprijinului pentru reintegrarea pe termen lung lasă loc pentru victimizarea repetată a victimelor, se mai spune în Raportul Departamentului de Stat al SUA pentru Republica Moldova din anul curent.
