E timpul să ne asumăm responsabilitatea pentru reintegrarea completă a victimelor traficului de ființe umane
Ziua Mondială împotriva traficului de ființe umane este un prilej potrivit să revenim la întrebarea: cum își onorează statul Republica Moldova obligațiunile internaționale în sensul combaterii traficului de ființe umane? Dacă la capitolul intervențiilor de criză lucrurile se mișcă oarecum, atunci reintegrarea deplină a persoanelor traficate rămâne o mare provocare pentru sistem.
Fără un model viabil de reintegrare pe termen lung a victimelor, exploatarea sexuală este normalizată și abuzul perpetuează prin generații
Răspunsul defectuos al sistemului la cazurile de trafic caracterizează toate etapele de înfăptuire a justiției, de la demararea urmăririi penale, în instanță și, ulterior, la integrarea socială și economică a acesteia – fază care, în esență, este neglijată total sistemul anti-trafic din Republica Moldova.
Unul dintre cele mai cutremurătoare cazuri din experiența specialiștilor „La Strada” face dovada impactului trans-generațional al traficului. Dosarul a fost abordat lacunar, ineficient, neglijând colaborarea între instituțiile competente și referirea pentru protecția și asistența complexă a victimelor infracțiunilor.Vorbim despre cazul unei minore care a fost exploatată timp de cinci ani de către doi enoriași ai bisericii pe care o frecventa. Infracțiunea nu a fost raportată organelor de drept, invocându-se taina spovedaniei. Mai grav este însă faptul că mama acelei minorei a fost și ea abuzată în copilărie, iar copilul s-a născut ca urmare a exploatării sexuale a mamei de-a lungul mai multor ani în șir.
O justiție restaurativă este posibilă doar prin abordare complexă a infracțiunilor, focusată pe victimă, respectând interesul suprem al copilului și asumându-ne responsabilitatea pentru incluziunea lui socială completă
Cele mai recente cazuri în care am oferit asistență sunt despre un sistem prioritatea căruia este orice altceva, mai puțin însă dreptul victimei traficului. Doar în ultimii trei ani, CI „La Strada” a oferit asistență juridică și psihologică pentru 32 de persoane, recunoscute ca victime și martori ai infracțiunilor de trafic de ființe umane. Cu regret, în majoritatea acestor cazuri, observăm perpetuarea traficului și normalizarea exploatării sexuale. Din motiv că victima minoră nu a primit la momentul potrivit asistență complexă și nu a trecut printr-un proces calitativ de reintegrare, aceasta transmite paternul comportamental următoarei generații. Iar copiii cărora le dă naștere sunt împinși pe același drum, al traficului și toleranței înalte față de abuz.
Se simte tot mai acută lipsa unui mecanism care, pe lângă coordonarea între structurile guvernamentale, de drept și juridice, să prevadă abordări inovatoare în acordarea asistenței victimelor traficului de ființe umane.
Un astfel de instrument regulator este Mecanismul național de referire pentru protecția și asistența victimelor infracțiunilor, care a fost coordonat cu toate părțile interesate și, în luna februarie curent, a fost propus spre aprobare Guvernului Republicii Moldova.
CI „La Strada” face apel către autorități să-și mobilizeze voința politică și resursele pentru a aproba și a pune în aplicare cât mai curând Mecanismul național de referire pentru protecția și asistența victimelor infracțiunilor, ca unul dintre cele mai necesare instrumente în domeniul protecției și restabilirii în drepturi a victimelor diverselor forme de infracțiuni, inclusiv victimelor traficului de ființe umane.
