0
ani de activitate
0
victime ale abuzurilor, asistate de specialiștii „La Strada"
0
beneficiari de suport și consiliere
0
cercetări, studii și analize de politici publice
0
profesioniști instruiți anual
Media
Peste 4.400 de materiale de abuz sexual asupra copiilor, eliminate din mediul online în primele șase luni ale anului. Centrul Internațional „La Strada” atrage atenția asupra responsabilității platformelor digitale.
Cu ocazia Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale și Abuzului Sexual (18 noiembrie), Centrul Internațional „La Strada” atrage atenția asupra amplorii abuzului sexual asupra copiilor în mediul online și a unor provocări care necesită consolidarea cooperării dintre autorități, serviciile specializate și platformele digitale. Datele și constatările organizației au fost prezentate în cadrul reuniunii Comisiei specializate a Consiliului Național pentru Drepturile Omului, coordonată de Ministerul Afacerilor Interne, responsabilă de monitorizarea implementării Convenției Consiliului Europei privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (Convenția Lanzarote), desfășurată la 12 noiembrie 2026. Reuniunea a fost organizată de Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul Consiliului Europei. În primele șase luni ale anului 2026, Serviciul național de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor – SigurOnline Hotline, operat de Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției, a înregistrat 4.547 de raportări, dintre care în 4.431 a fost identificat conținut ilegal. În urma intervențiilor, 4.414 materiale ilegale au fost eliminate din mediul online. Mai mult de jumătate dintre materialele eliminate, respectiv 2.512, reprezentau copii cu vârste cuprinse între 3 și 13 ani, iar alte două materiale vizau copii cu vârsta de până la trei ani. Totodată, 634 dintre raportările cu conținut ilegal au fost soluționate prin eliminarea materialelor chiar în ziua raportării. Aceste rezultate evidențiază importanța mecanismelor specializate de raportare și a cooperării naționale și internaționale în identificarea și eliminarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor. În același timp, experiența serviciilor Centrului de Siguranță Digitală din Moldova scoate în evidență trei provocări care necesită o atenție sporită. Comercializarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor. Distribuirea și comercializarea acestor materiale în mediul digital constituie o formă gravă de exploatare sexuală, în care abuzul asupra copiilor este utilizat pentru obținerea unor beneficii financiare. Combaterea fenomenului necesită nu doar identificarea și eliminarea materialelor, ci și investigarea mecanismelor de distribuire și comercializare, identificarea persoanelor implicate și consolidarea cooperării internaționale. Intervenția insuficientă a platformelor digitale în cazurile de abuz raportate. Specialiștii Serviciului SigurOnline Helpline semnalează situații în care imaginile intime distribuite fără consimțământ sau conturile utilizate pentru hărțuirea copiilor rămân accesibile în pofida raportărilor repetate. Printre platformele menționate de beneficiari se numără TikTok și Telegram. Într-unul dintre cazurile documentate, un copil a relatat că a raportat de peste 30 de ori distribuirea imaginilor sale intime, fără ca respectivele conturi să fie eliminate sau hărțuirea să înceteze. Multiplicarea conturilor false și perpetuarea abuzului online. Utilizarea neautorizată a fotografiilor și datelor personale ale copiilor pentru crearea unor conturi false facilitează intimidarea, umilirea și distribuirea neconsensuală a imaginilor intime. Crearea unor conturi noi poate permite continuarea abuzului chiar și după blocarea sau eliminarea celor inițiale. În unele cazuri, consecințele depășesc mediul digital, copiii fiind supuși intimidării și umilirii inclusiv la școală. Experiența serviciilor SigurOnline ridică o întrebare esențială: cine își asumă responsabilitatea pentru protecția unui copil atunci când acesta raportează în mod repetat un abuz, dar conținutul rămâne accesibil, iar hărțuirea continuă? Deși copiii sunt încurajați să raporteze situațiile de abuz și să solicite ajutor, responsabilitatea pentru oprirea acestor comportamente nu poate fi transferată victimelor. Nici intervenția serviciilor specializate nu poate substitui măsurile pe care platformele digitale trebuie să le întreprindă pentru prevenirea și combaterea abuzurilor care se produc prin intermediul serviciilor lor. La nivel european, Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act) și, mai recent, propunerea EU KIDS Act reflectă o abordare care pune un accent tot mai mare pe responsabilitatea furnizorilor de servicii digitale pentru protecția copiilor, inclusiv prin integrarea măsurilor de siguranță în proiectarea și funcționarea platformelor. În calitate de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova trebuie să identifice și să dezvolte pârghii juridice, instituționale și de cooperare internațională pentru responsabilizarea platformelor digitale în ceea ce privește protecția copiilor. Acestea ar trebui să asigure mecanisme eficiente de raportare și intervenție, eliminarea promptă a conținutului abuziv și prevenirea victimizării repetate, inclusiv prin utilizarea conturilor multiple. Alinierea la standardele europene trebuie să reprezinte nu doar un exercițiu de armonizare legislativă, ci și o oportunitate de a dezvolta mecanisme concrete prin care platformele digitale să răspundă eficient situațiilor de abuz care afectează copiii din Republica Moldova. Protecția copiilor în mediul digital este o responsabilitate comună, dar aceasta nu trebuie să conducă la diluarea responsabilității fiecărui actor. Platformele digitale trebuie să își asume un rol activ în prevenirea și oprirea abuzurilor care se produc prin intermediul serviciilor pe care le furnizează. În cadrul reuniunii Comisiei Lanzarote, Centrul Internațional „La Strada” a reiterat necesitatea valorificării experienței serviciilor specializate în dezvoltarea măsurilor naționale de prevenire și combatere a abuzului și exploatării sexuale a copiilor. Dezvoltarea Centrului de Siguranță Digitală din Moldova, cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Europa Digitală, oferă un cadru pentru consolidarea cooperării dintre instituțiile publice, serviciile specializate și sectorul privat, precum și pentru apropierea mecanismelor naționale de standardele europene privind siguranța copiilor online. Experiența acumulată prin serviciile SigurOnline Hotline și Helpline poate contribui la identificarea lacunelor din mecanismele existente și la formularea unor măsuri concrete, inclusiv în procesul de elaborare a noului Set de măsuri pentru implementarea Convenției de la Lanzarote în perioada 2027–2028. Centrul Internațional „La Strada” își reafirmă disponibilitatea de a sprijini autoritățile în acest proces și de a promova un răspuns în care fiecare actor își asumă responsabilități clare pentru prevenirea abuzurilor, intervenția eficientă și protecția copiilor victime. Materialele suspectate de abuz sexual asupra copiilor pot fi raportate anonim și în siguranță prin Serviciul SigurOnline Hotline, accesând www.siguronline.md. Prin aceeași platformă, copiii, părinții și profesioniștii pot solicita informare și consiliere în situații de abuz online.
Centrul Internațional „La Strada” a prezentat prioritățile pentru consolidarea siguranței copiilor în mediul online în cadrul Comitetului de Coordonare al Centrului de Siguranță Digitală
Centrul Internațional „La Strada” a prezentat prioritățile și activitățile planificate pentru perioada 2026–2029 în cadrul ședinței Comitetului de Coordonare al Centrului de Siguranță Digitală din Republica Moldova, desfășurată la 17 noiembrie, la Casa Guvernului. Discuțiile au vizat consolidarea mecanismelor de protecție a copiilor în mediul online, extinderea serviciilor specializate de asistență și dezvoltarea cooperării dintre instituțiile publice, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. În cadrul reuniunii, Michelle Iliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a subliniat importanța Comitetului de Coordonare ca platformă de dialog și cooperare între toți partenerii implicați în domeniul siguranței digitale, în special în contextul alinierii Republicii Moldova la cadrul european de reglementare. „Comitetul de Coordonare reprezintă o platformă importantă de dialog și cooperare între toți partenerii implicați în domeniul siguranței digitale, oferind cadrul necesar pentru a identifica prioritățile comune și a coordona eforturile la nivel național. Acest dialog devine cu atât mai important în contextul în care, începând cu anul 2027, Republica Moldova va trebui să implementeze prevederile EU Kids Act, în cadrul angajamentelor sale de aliniere la standardele europene”, a menționat Michelle Iliev. Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”, a prezentat cadrul strategic al proiectului „Centrul de Siguranță Digitală în Moldova – Abilitarea copiilor să învețe, să exploreze și să fie în siguranță online”, implementat în perioada 2026–2029 și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Europa Digitală. Planul de acțiuni pentru următorii ani stabilește patru obiective generale: dezvoltarea competențelor de siguranță digitală în rândul copiilor, părinților și profesioniștilor; consolidarea serviciilor de consiliere, raportare și asistență pentru copiii afectați de riscuri online; asigurarea participării semnificative a copiilor și tinerilor la identificarea problemelor și dezvoltarea soluțiilor; precum și consolidarea cadrului național de politici și a cooperării interinstituționale în domeniu. Printre prioritățile pentru perioada următoare se numără dezvoltarea resurselor educaționale adaptate diferitelor categorii de beneficiari, organizarea campaniilor naționale de informare, instruirea cadrelor didactice și a specialiștilor din domeniul protecției copilului, precum și extinderea activităților de educație nonformală privind siguranța online. Un accent aparte va fi pus pe consolidarea serviciilor specializate ale Centrului, implicarea copiilor și tinerilor în procesele de consultare și în elaborarea soluțiilor pentru un mediu digital mai sigur și dezvoltarea unor inițiative inovatoare prin colaborarea cu instituțiile publice, organizațiile societății civile, mediul academic și sectorul privat. În cadrul ședinței, Isabelle Sigl, reprezentanta Direcției Generale Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT) a Comisiei Europene, a prezentat situația și principalele evoluții la nivel european în domeniul siguranței copiilor în mediul digital. Ulterior, Cristina Deliu, directoare de program la Centrul Internațional „La Strada” și Agnesa Magdici, analistă în cadrul serviciului național de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor – SigurOnline Hotline., au prezentat rezultatele activității Centrului de Siguranță Digitală în primele nouă luni ale anului 2026, inclusiv principalele realizări, indicatorii de progres și tendințele identificate în activitatea serviciilor. Totodată, Diana Cheianu-Andrei, reprezentanta Sociopolis Consultancy, a prezentat concluziile evaluării campaniilor de informare și sensibilizare desfășurate de Centrul Internațional „La Strada” în perioada 2024–2026, precum și recomandările pentru îmbunătățirea intervențiilor viitoare. Consultările cu membrii Comitetului de Coordonare au oferit un cadru pentru identificarea priorităților comune, a oportunităților de colaborare și a contribuțiilor pe care instituțiile partenere le pot aduce la implementarea planului de acțiuni. Centrul de Siguranță Digitală din Republica Moldova este un mecanism național dedicat promovării siguranței, protecției și bunăstării copiilor în mediul digital. Acesta este gestionat de Centrul Internațional „La Strada”, în baza acordurilor de colaborare încheiate cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Inspectoratul General al Poliției. Activitatea acestuia este structurată în jurul a patru componente: informare și conștientizare, asistență și consiliere pentru copii, raportarea materialelor care prezintă abuz sexual asupra copiilor în mediul online și participarea activă a copiilor și tinerilor. Implementarea proiectului pentru perioada 2026–2029 beneficiază de cofinanțarea Uniunii Europene prin Programul Europa Digitală și se realizează în cooperare cu instituțiile publice și partenerii relevanți la nivel național.
Investigarea și judecarea infracțiunilor privind viața sexuală: profesioniștii din justiție își consolidează competențele pentru un răspuns centrat pe victimă
Modul în care sunt investigate și examinate în instanță infracțiunile privind viața sexuală poate influența decisiv atât accesul victimelor la justiție, cât și procesul lor de recuperare. În acest context, Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Institutul Național al Justiției (INJ), a organizat în perioada 11–12 noiembrie, un seminar de formare dedicat judecătorilor și procurorilor, axat pe particularitățile investigării și judecării acestor infracțiuni. Activitatea va contribui la îmbunătățirea practicilor profesionale, printr-o mai bună înțelegere a impactului violenței sexuale asupra victimelor, a mecanismelor de răspuns la traumă și a importanței unei intervenții multidisciplinare. Totodată, participanții au analizat provocările legate de calificarea juridică a infracțiunilor, administrarea probatoriului, respectarea drepturilor victimelor și aplicarea standardelor internaționale în domeniu. Pe parcursul celor două zile, programul a abordat întregul proces de justiție: prevalența și impactul violenței sexuale asupra stării psiho-emoționale a victimei, consimțământul pentru activități de natură sexuală, problemele de încadrare juridică în contextul modificărilor legislative, particularitățile urmăririi penale și rolul expertizei medico-legale în calitate de material probator. Sesiunile s-au referit și la practicile judiciare în cauzele privind infracțiunile împotriva vieții sexuale, ale jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și respectării drepturilor victimelor pe parcursul procesului penal. Discuțiile au vizat inclusiv particularitățile cazurilor în care sunt implicate victime minore și importanța evitării procedurilor sau practicilor care le pot afecta suplimentar. „Înțelegerea impactului violenței sexuale asupra victimei este necesară pentru modul în care profesioniștii interacționează cu aceasta și interpretează comportamentul său în cadrul procesului de justiție. Reacțiile la traumă nu sunt întotdeauna intuitive și pot fi greșit interpretate dacă lipsesc cunoștințele necesare. O abordare informată de traumă contribuie la evitarea prejudecăților și a revictimizării și la asigurarea unui răspuns care respectă demnitatea și drepturile persoanei afectate”, menționează Daniela Dabija, psihologă a Centrului Internațional „La Strada”. Potrivit ei, prin această activitate, organizația contribuie la consolidarea capacităților profesioniștilor care intervin în cazurile de violență sexuală și la promovarea unui sistem de justiție în care drepturile, siguranța și demnitatea victimelor sunt respectate pe tot parcursul procedurilor. Seminarul de formare „Investigarea și judecarea infracțiunilor privind viața sexuală” a fost organizat de Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Institutul Național al Justiției și cu suportul Centrului danez de cercetare KVINFO .
Schimb de experiență cu experți din Republica Cehă privind audierea în condiții speciale a copiilor-victime ale infracțiunilor sexuale
Centrul Internațional „La Strada” a avut onoarea să găzduiască o vizită de lucru a misiunii de experți din cadrul Poliției Naționale din Republica Cehă, reprezentată de trei oficiali ai Biroului Poliției Criminale și Serviciului de Investigații (ÚSKPV), din cadrul Departamentului pentru Infracțiuni Generale, specializați în investigarea infracțiunilor sexuale. Vizita se desfășoară în cadrul unui proiect de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Poliția Republicii Cehe, axat pe schimbul de experiență și consolidarea practicilor de audiere a copiilor victime ale infracțiunilor sexuale. În acest context, Centrul Internațional „La Strada”, ca organizație care oferă asistență directă copiilor-victime, a avut ocazia să contribuie la dialogul profesional prin împărtășirea experienței acumulate în dezvoltarea și aplicarea mecanismelor de asistență și protecție a copiilor, precum și a practicilor de audiere în condiții speciale, completând astfel perspectiva instituțiilor de aplicare a legii din Republica Moldova și contribuind la o înțelegere mai amplă a nevoilor copiilor în procesul de justiție. În cadrul întâlnirii, discuțiile s-au concentrat pe schimbul de experiență privind modul în care sunt organizate audierile copiilor în condiții speciale în cele două state, procedurile aplicate în cadrul investigațiilor, pregătirea profesională a polițiștilor specializați și mecanismele de asistență și protecție a victimelor. Experții au prezentat și modul de organizare a structurilor specializate la nivel regional, precum și procedurile prin care declarațiile copiilor sunt înregistrate și conservate ca probe pentru etapele ulterioare ale procesului penal. Ce am descoperit din modelul ceh de organizare și desfășurare a audierilor copiilor victime ale infracțiunilor și din experiența colegilor din Republica Cehă? Specializarea riguroasă a polițiștilor care audiază copiii. În sistemul ceh, polițiștii care realizează astfel de audieri parcurg programe specializate de formare și susțin un examen de certificare, înainte de a putea exercita această responsabilitate. Astfel, interacțiunea cu un copil victimă este încredințată unor profesioniști pregătiți în mod specific pentru această activitate. Organizarea structurilor specializate la nivel regional. Experții au prezentat modul în care sunt organizate subdiviziunile de poliție responsabile de investigarea acestor cazuri și de audierea copiilor, inclusiv distribuirea responsabilităților și activitatea polițiștilor specializați. Conservarea declarațiilor copilului ca probă pentru procesul penal. Un aspect important îl reprezintă modalitatea de înregistrare și păstrare a audierii, astfel încât declarația copilului să poată fi utilizată în etapele ulterioare ale procesului penal, inclusiv în instanță. Reducerea audierilor repetate și prevenirea retraumatizării. Modelul prezentat pune accent pe realizarea audierii în etapa de investigare și utilizarea ulterioară a înregistrării acesteia ca probă. În acest fel, copilul este protejat de necesitatea de a relata în mod repetat experiențele traumatizante. Totodată, există mecanisme procedurale prin care apărarea poate solicita clarificări suplimentare, cu respectarea garanțiilor procesuale. Colaborarea dintre profesioniști și respectarea nevoilor copilului. Schimbul de experiență a oferit un cadru pentru a discuta despre importanța coordonării dintre polițiștii specializați și profesioniștii care asigură asistența copilului, astfel încât procedurile judiciare să țină cont de necesitățile investigației, cât și de siguranța și bunăstarea emoțională a copilului. La rândul său, echipa Centrului Internațional „La Strada” a prezentat experiența Echipei de Asistență a Copilului (EAC) în organizarea audierilor în condiții speciale, precum și practicile de asistență și sprijin oferite copiilor care au trecut prin experiențe de violență și abuz. Schimbul a permis o mai bună înțelegere a particularităților celor două sisteme și identificarea unor perspective de îmbunătățire a colaborării dintre profesioniștii implicați în protecția victimelor. Centrul Internațional „La Strada” apreciază oportunitatea acestui dialog profesional și mulțumește reprezentanților Poliției Republicii Cehe pentru deschiderea de a împărtăși din experiența și expertiza lor, pentru dialogul constructiv și oportunitatea de a învăța din practicile dezvoltate în sistemul ceh. Apreciem, de asemenea, oportunitatea acestui schimb profesional, care ne permite să privim critic propriile practici, să descoperim noi perspective și să identificăm soluții ce pot contribui la îmbunătățirea mecanismelor națioanale de protecție a copiilor victime ale infracțiunilor cu caracter sexual.