Fenomenul infracțional de abuz și exploatare sexuală online a copiilor a fost analizat de către judecători, procurori, asistenți judiciari și consultanți ai procurorilor din mai multe regiuni ale țării, în cadrul unui curs de instruire. La cele două sesiuni de instruire desfășurate în luna octombrie - noiembrie au participat peste 60 de profesioniști din domeniul de drept și judiciar care au abordat metodele de investigare și judecare a infracțiunilor cu caracter sexual comise asupra copiilor prin intermediul tehnologiilor informaționale, în contextul dezvoltării digitale rapide și a accesibilității sporite la mediul online. Colaborarea strânsă între acești profesioniști este esențială pentru a răspunde eficient amenințărilor din mediul online și pentru a crea un sistem judiciar capabil să protejeze copiii în fața noilor forme de abuz. În deschiderea evenimentelor, directoarea Programului Copii din cadrul Centrului Internațional „La Strada”, Veronica Maevschi, a menționat  importanța unei abordări proactive în crearea unui mediu sigur online pentru copii, lucru care este posibil printr-o colaborare strânsă între specialiști și instituții, precum și prin consolidarea eforturilor comune pentru prevenirea și combaterea abuzurilor. Potrivit ei, evoluția rapidă a tehnologiilor informaționale, deși oferă oportunități extraordinare, aduce cu sine și riscuri semnificative, mai ales pentru cei mai vulnerabili dintre noi – copiii. „Din păcate, abuzatorii exploatează acest ritm alert de dezvoltare pentru a-și adapta metodele, ceea ce face ca amenințările din mediul online să fie într-o continuă schimbare. În aceste condiții, este esențial să ne consolidăm cunoștințele și să acționăm împreună, într-un mod coordonat, pentru a preveni și combate astfel de abuzuri”, a spus Veronica Maevschi. Participanții, la rândul lor, s-au arătat foarte interesați de subiectul abordat și au specificat că acest tip de infracțiuni se constată mai greu, există mai puțini specialiști pregătiți și materiale de instruire. „Este un curs interesant și util, care ne ajută să fim într-un pas cu evoluțiile tehnologiilor informaționale.  Este foarte important ca în cazurile de abuz să poți acționa operativ, să fii într-un pas cu abuzatorii sau chiar să anticipezi pașii acestora”, consideră profesioniștii. „Informațiile detaliate despre comportamentele riscante, consecințele asupra victimelor și stereotipurile întâlnite în rândul specialiștilor mi-au oferit perspective esențiale pentru identificarea și abordarea acestor situații în activitatea mea profesională.” Pe parcursul zilelor de instruire, aceștia au discutat despre vulnerabilitatea copiilor la abuzul și exploatarea sexuală online, au vorbit despre particularitățile infracțiunilor din această categorie, au  analizat lacunele cadrului normativ național care reglementează fenomenul criminalității informatice și au abordat activitatea de investigare proactivă și reactivă, esențială pentru combaterea acestor infracțiuni, cât și specificul urmăririi penale și judecării cauzelor penale privind aceste infracțiuni. Subiecte aparte au constituit profilul, motivația și comportamentul agresorilor, precum și reglementările internaționale privind protecția copiilor împotriva abuzului sexual online. Totodată, participanților li s-au prezentat date factuale despre frecvența acestor infracțiuni și despre comportamentele de risc ale copiilor în mediul digital. Evenimentul a fost organizat de Centrul internațional „La Strada” în colaborare cu Institutul Național de Justiție în cadrul proiectului UNICEF „Consolidarea mecanismului de prevenire și protecție a fetelor și băieților împotriva violenței sexuale în mediul online, inclusiv a violenței în bază de gen”,  cu suportul financiar al KFW.  

În primul semestru al anului 2024, analiștii Internet Watch Foundation, cel mai mare serviciu de raportare a materialelor de abuz sexual al copiilor din lume, au remarcat o creștere cu 6% a numărului de raportări generate de inteligența artificială, comparativ cu datele din ultimele 12 luni. Majoritatea (99%) sunt accesibile pe rețele publice, fiind ușor de accesat de către orice persoană. Expansiunea inteligenței artificiale și utilizarea tehnologiilor în comiterea abuzului sexual față de copii a căpătat o nouă amploare la nivel global. Imaginile de abuz sexual asupra copiilor generate de inteligență artificială au progresat atât de mult, încât astăzi analiștii serviciilor de raportare recepționează imagini video care sunt realistice și cu greu pot fi diferențiate de cele reale. ,,Unul din cele mai grave materiale pe care le-am analizat de la lansarea serviciului de raportare pe www.siguronline.md a fost un fișier foto a unui copil de 2 ani care era abuzat sexual de un adult, prin contact sexual direct. Această fotografie era una generată prin inteligență artificială, dar conținutul părea atât de realistic, încât era extrem de complicat să stabilești dacă e o imagine reală ori virtuală. Abuzul asupra copilului este abuz în orice caz, chiar dacă imaginea este generată cu utilizarea unor tehnologii. Cel mai șocant e să conștientizezi cât de perversă poate fi imaginația persoanei care a generat astfel de imagini și cât de ușor le poți accesa online”, menționează Victoria Gribineț, analistă la www.siguronline.md. Materialele virtuale de abuz sexual asupra copiilor reprezintă o tendință alarmantă în domeniul protecției copiilor în mediul online, din mai multe considerente: Acestea de regulă au o severitate sporită, reprezintă copii de vârstă mai mică implicați în activități sexuale, dar și acte sexuale umilitoare, agravate de violență fizică, vătămare corporală sau acte de tortură; Tehnologiile folosite pentru generarea materialelor de abuz sexual online pot fi descărcate din Internet și pot fi folosite de către aceștia offline, fără a putea fi identificați; Materialele de abuz online generate de inteligență artificială pot revictimiza copiii, întrucât majoritatea imaginilor foto sau video sunt create în baza identității reale a  copiilor. În Republica Moldova, în perioada 2023-2024 au fost raportate 79 de link-uri ale unor site-uri sau materiale virtuale de abuz sexual asupra copiilor, dintre care 25% sunt materiale generate de inteligență artificială, iar celelalte se referă la benzi desenate/animate ce reprezintă abuz sexual. Acestea includeau mai mult de 10,000 imagini sau video generate de sisteme de inteligență artificială ori de tip anime. Directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu subliniază că în 26 de țări din Uniunea Europeană materialele digitale de abuz sexual al copiilor, generate de inteligență artificială sau alte tehnologii, sunt ilegale. „Asta indică despre o altă perspectivă prin care e percepută infracțiunea de pornografie infantilă în aceste țări. Ori nu contează dacă în materialele de abuz sexual sunt reprezentați copii reali ori dacă acestea sunt create de către tehnologii. Cert este faptul că persoanele care produc astfel de imagini, care le distribuie ori le vizualizează, au un interes sexual față de copii, ceea ce este ilegal. Legalitatea acestor materiale rămâne a fi subiect de discuții contradictorii în Republica Moldova, care la moment nu incriminează materialele de abuz sexual generate de tehnologii. Legislația neuniformă crează provocări în practica de raportare și înlăturare a materialelor de abuz din Internet, iar asta face spațiul online din țara noastră unul favorabil pentru expansiunea abuzului online”, consideră Elena Botezatu. Potrivit, șefului Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice a INI,  Iurie Roșca,  agenda de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2024-2027 privind protecția copiilor online include transpunerea unei liste cuprinzătoare de directive și reglementări europene, menite să consolideze cadrul legal, infrastructura, capacitățile și măsurile de prevenire și combatere a abuzului sexual și exploatării copiilor online. „Totodată, pe agenda autorităților se află un proiect de lege privind prevenirea și combaterea exploatării sexuale și abuzurilor sexuale comise asupra copiilor, care va include o definiție a materialelor de abuz sexual asupra copiilor. Noile reglementări vor include și imaginile realiste ale unui copil implicat într-un comportament sexual explicit sau imagini realiste ale organelor sexuale ale unui copil, în principal în scop sexual. Deși noile reglementări din proiectul de lege vor încerca să acopere și astfel de imagini ,,realiste”/imagini create prin utilizarea tehnologiilor specializare, o provocare majoră este că nu toate aceste imagini par reale. Unele pot fi stilizate, abstracte sau apropiate de realism, dar fără a reprezenta un copil real, ceea ce complică procesul de detectare, clasificare și aplicare a sancțiunilor legale”, consideră Iurie Roșca. Amintim că, la 25 aprilie 2023, Republica Moldova a aderat la rețeaua globală INHOPE - International Association of Internet Hotlines, care întrunește 52 servicii Hotline de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor din întreaga lume. Mecanismul național de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor www.siguronline.md este implementat de Centrul Internațional ,,La Strada”, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova și a fost dezvoltat cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău. De la lansarea acestuia, au fost înregistrate 11875 raportări de materaile de abuz sexual asupra copilului primite pe platforma SigurOnline Hotline.  În total, au fost înlăturate 22622 materiale cu conținut ilegal. 98% dintre acestea conțineau imagini (foto și video) ce reprezentau fete.  9 din 10 copii au vârsta de până la 10 ani. În anul 2015, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a desemnat ziua de 18 noiembrie ca fiind  Ziua europeană privind protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual.  Scopul zilei este de a reitera că exploatarea sexuală și abuzul sexual asupra copiilor este încă o realitate tragică, iar părinții, profesorii, societatea civilă și autoritățile trebuie să ia măsuri urgente pentru siguranța și protecția acestora.      

Ziua Europeană împotriva traficului de ființe umane, marcată anual pe data de 18 octombrie, este un prilej potrivit să ne întrebăm: „Cum își onorează Republica Moldova obligațiile internaționale pentru realizarea drepturilor şi protecției  victimelor traficului de ființe umane, ceea ce constituie o violare a drepturilor omului şi o ofensă adusă demnității şi integrității fiinţei umane?” Spre regret, asigurarea accesului persoanelor traficate la asistența necesară rămâne o mare provocare pentru sistemul antitrafic din Republica Moldova. Fără un model viabil de cooperare şi coordonare, realizarea în practică a drepturilor victimelor traficului de fiinţe umane nu este posibilă Problemele de acces la asistența și sprijinul necesar victimelor traficului de fiinţe umane au fost motivele dezvoltării Programului de creare şi dezvoltare a MNRV - Mecanismului naţional de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor infracţiunilor pe anii 2022-2026, precum şi a Planului de acţiuni pentru anii 2022-2024 privind implementarea acestuia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.182/2022. Astfel, Programul notează că: cadru de reglementare depășit în domeniul protecției sociale nu ține cont de specificul acordării asistenței victimelor;  procedura de identificare a victimelor traficului de fiinţe umane în afara procesului penal nu funcționează; lipsește un algoritm clar pentru aplicarea metodei managementului de caz în asistenţa socială cu victimele infracțiunilor, inclusiv victimele traficului de fiinţe umane: procesul de prestare a serviciilor urgente rămâne nereglementat; lipseşte cadru de reglementare pentru acordarea asistenței psihologice victimelor infracțiunilor şi există bariere în calea accesului victimelor la asistența psihologică, medicală și asistența pe termen lung pentru reintegrarea socială; există multe probleme privind asigurarea accesului la asistența și protecția necesară cetățenilor străini identificați ca victime ale traficului fiinţe umane în Republica Moldova. Pentru a depăși aceste probleme şi în scopul realizării în practică a drepturilor victimelor, Guvernul a obligat autoritățile competente în domeniu să creeze şi să dezvoltă MNRV - un model de coordonare a cooperării interdepartamentale și intersectoriale pentru protejarea și asistarea victimelor traficului de fiinţe umane și a altor infracțiuni. Acest model este bazat pe bunele practici ale ţărilor dezvoltate şi este obligatoriu pentru statele-membre ale UE. Implementarea Programului MNRV a început lent în anul 2022 din cauza mai multor factori negativi, dar a înregistrat deja unele rezultate notabile   Crizele multiple generate de războiul din Ucraina au prezentat provocări pentru implementarea Programului MNRV. Multe acțiuni ale Planului de acţiuni pentru anii 2022-2024 rămân neimplementate. Prin urmare, sunt necesare ajustări la noile circumstanțe pentru a se asigura că Programul MNRV va fi implementat până la sfârșitul anului 2026. Totodată, în anul 2024, în cadrul reformei sistemului național de asistență socială „RESTART”, în structurile teritoriale de asistență socială la nivel raional au fost introduse noi posturi de specialiști în domeniul violenței în familie și reabilitarea victimelor infracțiunilor, care în același timp, acționează în calitate de coordonatori ai cooperării interdepartamentale în raioane. În martie 2024, deja lucrau 30 de astfel de specialiști. Introducerea unor specialiști dedicați care să lucreze cu victimele infracțiunilor este un pas foarte important și deschide oportunități de îmbunătățire a sprijinului acordat victimelor infracțiunilor la nivel local. Statutul de țară candidată la UE, pe care Republica Moldova l-a primit în iunie 2022, oferă noi oportunități, dar obligă și implementarea unor standarde mai înalte în domeniul drepturilor omului Sistemul juridic al UE conține cerințe mai ridicate pentru organizarea asistenței și sprijinirii victimelor traficului de ființe umane decât cele stabilite prin convențiile ONU și ale Consiliului Europei, la care Republica Moldova a aderat anterior. Prin urmare, vor fi necesare eforturi semnificative pentru înregistrarea progreseloe semnificative și durabile în acest domeniu, astfel încât victimele să se poată bucura de toate drepturile lor în practică. În luna iunie curent,  Parlamentul și Consiliul European au adoptat Directiva (UE) 2024/1712 de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și protecția victimelor acestuia. Acest document a confirmat că „...prevenirea și combaterea traficului de ființe umane, precum și sprijinirea victimelor traficului de ființe umane, indiferent de țara de origine, rămâne o prioritate pentru UE și statele membre...”. Printre altele, această Directivă a stabilit obligația statelor membre UE de a consacra în legislație funcționarea mecanismului naţional de referire pentru identificarea şi acordarea asistenţei victimelor traficului de fiinţe umane și de a numi un coordonator pentru acest mecanism, care va fi și punctul de contact pentru referirea transfrontalieră a victimelor. În acest context, este important să continuăm eforturile de dezvoltare a MNRV în țara noastră și de a elimina neajunsurile existente în funcționarea acestui mecanism. CI „La Strada” face apel către autoritățile publice responsabile să-și mobilizeze voința politică și resursele pentru a elaborarea planului pe anii 2025-2026 privind implementarea Programului MNRV, aprobat prin HG nr.182/2022, eliminând întârzierea uriașă în lansarea acestei politici și atingerea tuturor rezultatelor așteptate în dezvoltarea MNRV, ca unul dintre cele mai necesare în domeniul protecției și realizării drepturilor ale victimelor diverselor forme de infracțiuni, inclusiv victimelor traficului de ființe umane.  

Acțiunile instituțiilor germane în combaterea abuzului și exploatării sexuale în mediul online, precum și măsurile de protecție a copiilor adoptate de companiile din sectorul TIC în colaborare cu instituțiile statului au fost analizate de reprezentanții Procuraturii Generale, ai Ministerului Afacerilor Interne, și ai Inspectoratului General de Poliție, aflați într-o vizită de studiu în Germania în cadrul unui schimb de bune practici. Pe parcursul unei săptămâni, aceștia și-au aprofundat cunoștințele despre cadrul legal din Germania care incriminează abuzul sexual și exploatarea copiilor online, precum și schimbările aduse de Regulamentului Serviciilor Digitale (DSA) în privința rolului și responsabilităților furnizorilor de servicii.  Au analizat cooperarea dintre organelor de drept, serviciile de raportare de tip hotline și industria TIC pentru investigarea și urmărirea penală eficientă a cazurilor de abuz sexual și exploatare online a copiilor. De asemenea, au preluat și analizat bunele practici de implementare a Regulamentului Serviciilor Digitale, care a fost aplicat începând cu februarie 2024 în toate statele membre ale Uniunii Europene. În urma acestei analize, au fost identificate mai multe măsuri necesare pentru îmbunătățirea cadrului legal național, cu scopul de a consolida protecția împotriva abuzului și exploatării sexuale online. Una dintre principalele măsuri identificate este adaptarea legislației naționale pentru a include noi categorii de conținut ilegal sau dăunător. În Germania, acest tip de conținut este clar clasificat, iar toate formele sale sunt riguros incriminate prin lege. Moldova ar trebui să urmeze acest exemplu, pentru a închide lacunele legislative care permit agresorilor sexuali să exploateze zonele neacoperite de legislația actuală. La fel, este esențială introducerea unor reglementări mai stricte care să clarifice responsabilitățile platformelor online în ceea ce privește detectarea și eliminarea materialelor cu conținut ilegal. Prin întărirea legislației naționale, furnizorii de servicii digitale vor avea obligații mai clare și mai ferme în prevenirea și gestionarea conținutului dăunător, contribuind astfel la protecția eficientă a utilizatorilor, în special a copiilor. Totodată, trebuie încurajați furnizorii de servicii digitale să își asume un rol proactiv în protecția copiilor online, implementând mecanisme eficiente de autoreglementare. Furnizorii de internet și platformele digitale ar trebui să implementeze soluții tehnice avansate de protecție a copiilor, pentru a identifica și elimina rapid conținutul ilegal. În plus, acești furnizori trebuie să colaboreze activ cu autoritățile în investigarea și eliminarea conținutului ilegal. Aceste acțiuni vor sta la baza elaborării unei foi de parcurs în procesul de transpunere a Regulamentului Serviciilor Digitale în Republica Moldova. Agenda de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru perioada 2024-2027 privind protecția copiilor online include transpunerea unei liste cuprinzătoare de directive și reglementări europene, menite să consolideze cadrul legal, infrastructura, capacitățile și măsurile de prevenire și combatere a abuzului sexual și exploatării copiilor online. Ca parte a eforturilor de protecție a copiilor online, Guvernul intenționează să transpună Regulamentul privind serviciile digitale până în anul 2026.  Regulamentul, care a fost implementat în statele europene începând cu 17 februarie 2024, introduce modificări esențiale la nivel normativ, instituțional și operațional. Aceste schimbări vizează atât îmbunătățirea mecanismelor de protecție a copiilor online, cât și responsabilizarea furnizorilor de servicii digitale, pentru a asigura un mediu digital mai sigur și mai reglementat. Guvernul Republicii Moldova își propune să alinieze legislația națională la aceste standarde europene, astfel încât să ofere o protecție mai eficientă și să contribuie la combaterea abuzului sexual și a exploatării copiilor online. Participarea reprezentanților Procuraturii și ai organelor de drept a fost facilitată de  Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație, cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău.