Centrul Internațional „La Strada” a avut onoarea să găzduiască o vizită de lucru a misiunii de experți din cadrul Poliției Naționale din Republica Cehă (ÚSKPV), reprezentată de trei oficiali ai Biroului Poliției Criminale și Serviciului de Investigații, din cadrul Departamentului pentru Infracțiuni Generale, specializați în investigarea infracțiunilor sexuale. Vizita se desfășoară în cadrul unui proiect de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Poliția Republicii Cehe, axat pe schimbul de experiență și consolidarea practicilor de audiere a copiilor victime ale infracțiunilor sexuale. În acest context, Centrul Internațional „La Strada”, ca organizație care oferă asistență directă copiilor-victime, a avut ocazia să contribuie la dialogul profesional prin împărtășirea experienței acumulate în dezvoltarea și aplicarea mecanismelor de asistență și protecție a copiilor, precum și a practicilor de audiere în condiții speciale, completând astfel perspectiva instituțiilor de aplicare a legii din Republica Moldova și contribuind la o înțelegere mai amplă a nevoilor copiilor în procesul de justiție. În cadrul întâlnirii, discuțiile s-au concentrat pe schimbul de experiență privind modul în care sunt organizate audierile copiilor în condiții speciale în cele două state, procedurile aplicate în cadrul investigațiilor, pregătirea profesională a polițiștilor specializați și mecanismele de asistență și protecție a victimelor. Experții au prezentat și modul de organizare a structurilor specializate la nivel regional, precum și procedurile prin care declarațiile copiilor sunt înregistrate și conservate ca probe pentru etapele ulterioare ale procesului penal. Ce am descoperit din modelul ceh de organizare și desfășurare a audierilor copiilor victime ale infracțiunilor și din experiența colegilor din Republica Cehă? Specializarea riguroasă a polițiștilor care audiază copiii. În sistemul ceh, polițiștii care realizează astfel de audieri parcurg programe specializate de formare și susțin un examen de certificare, înainte de a putea exercita această responsabilitate. Astfel, interacțiunea cu un copil victimă este încredințată unor profesioniști pregătiți în mod specific pentru această activitate. Organizarea structurilor specializate la nivel regional. Experții au prezentat modul în care sunt organizate subdiviziunile de poliție responsabile de investigarea acestor cazuri și de audierea copiilor, inclusiv distribuirea responsabilităților și activitatea polițiștilor specializați. Conservarea declarațiilor copilului ca probă pentru procesul penal. Un aspect important îl reprezintă modalitatea de înregistrare și păstrare a audierii, astfel încât declarația copilului să poată fi utilizată în etapele ulterioare ale procesului penal, inclusiv în instanță. Reducerea audierilor repetate și prevenirea retraumatizării. Modelul prezentat pune accent pe realizarea audierii în etapa de investigare și utilizarea ulterioară a înregistrării acesteia ca probă. În acest fel, copilul este protejat de necesitatea de a relata în mod repetat experiențele traumatizante. Totodată, există mecanisme procedurale prin care apărarea poate solicita clarificări suplimentare, cu respectarea garanțiilor procesuale. Colaborarea dintre profesioniști și respectarea nevoilor copilului. Schimbul de experiență a oferit un cadru pentru a discuta despre importanța coordonării dintre polițiștii specializați și profesioniștii care asigură asistența copilului, astfel încât procedurile judiciare să țină cont de necesitățile investigației, cât și de siguranța și bunăstarea emoțională a copilului. La rândul său, echipa Centrului Internațional „La Strada” a prezentat experiența Echipei de Asistență a Copilului (EAC) în organizarea audierilor în condiții speciale, precum și practicile de asistență și sprijin oferite copiilor care au trecut prin experiențe de violență și abuz. Schimbul a permis o mai bună înțelegere a particularităților celor două sisteme și identificarea unor perspective de îmbunătățire a colaborării dintre profesioniștii implicați în protecția victimelor. Centrul Internațional „La Strada” apreciază oportunitatea acestui dialog profesional și mulțumește reprezentanților Poliției Republicii Cehe pentru deschiderea de a împărtăși din experiența și expertiza lor, pentru dialogul constructiv și oportunitatea de a învăța din practicile dezvoltate în sistemul ceh. Apreciem, de asemenea, oportunitatea acestui schimb profesional, care ne permite să privim critic propriile practici, să descoperim noi perspective și să identificăm soluții ce pot contribui la îmbunătățirea mecanismelor națioanale de protecție a copiilor victime ale infracțiunilor cu caracter sexual.

Consolidarea instituțiilor responsabile, specializarea profesioniștilor din sistemul de justiție, îmbunătățirea mecanismelor de identificare a victimelor și adaptarea politicilor de migrație la noile riscuri – sunt câteva dintre recomandările formulate de Centrul Internațional „La Strada” în urma unui studiu privind evoluția fenomenului traficului de ființe umane în Republica Moldova. Recomandările au fost prezentate în cadrul mesei rotunde „Noi provocări ale fenomenului traficului de ființe umane în Republica Moldova”, desfășurate la Chișinău, sub egida Cancelariei de Stat. Studiul realizat de Centrul Internațional „La Strada” analizează evoluția fenomenului traficului de ființe umane, principalii factori care îl influențează și noile tendințe înregistrate în Republica Moldova. Concluziile și recomandările cercetării au fost prezentate de Tatiana Fomina, analistă principală în cadrul organizației. În ultimii ani, sunt tot mai frecvent semnalate cazuri de exploatare a lucrătorilor migranți din alte state chiar pe teritoriul Republicii Moldova. Această nouă tendință în evoluția fenomenului traficului de ființe umane evidențiază necesitatea adaptării sistemului antitrafic existent la noile realități, inclusiv prin abordarea riscurilor specifice și a nevoilor de protecție ale cetățenilor străini care vin în Republica Moldova în scop de muncă. În acest context, raportoarea a evidențiat  necesitatea adaptării sistemului național antitrafic la schimbările din ultimii ani, inclusiv la transformarea Republicii Moldova într-o țară de destinație pentru lucrători străini. Această evoluție impune revizuirea mecanismelor existente și consolidarea capacităților instituțiilor de a identifica și interveni în situațiile de exploatare. În baza constatărilor studiului, au fost formulate un set de recomandări pentru îmbunătățirea politicilor în domeniu antitrafic care vizează: Consolidarea capacităților instituționale, inclusiv prin suplimentarea personalului Direcției drepturile omului și cooperarea cu societatea civilă din cadrul Cancelariei de Stat, care asigură Secretariatul permanent al Comitetului național pentru combaterea traficului de ființe umane, precum și consolidarea personalului Inspectoratului de Stat al Muncii. Specializarea profesioniștilor din sistemul de justiție, prin restabilirea specializării în investigarea infracțiunilor de trafic de ființe umane și specializarea judecătorilor în examinarea acestor cauze. Îmbunătățirea practicilor de investigare și tragere la răspundere, prin elaborarea unor clarificări privind calificarea juridică a exploatării prin muncă în procesul penal și colectarea probelor necesare pentru stabilirea prejudiciilor suferite de victime. Asigurarea accesului efectiv al victimelor la despăgubiri, inclusiv prin modificarea Codului de executare, astfel încât victimele traficului de ființe umane să fie scutite de plata taxelor pentru executarea hotărârilor judecătorești privind despăgubirea prejudiciilor. Integrarea riscurilor de trafic de ființe umane în politicile de migrație, inclusiv prin revizuirea statutului juridic al victimei TFU în raport cu statutul de refugiat și implicarea specialiștilor Direcției de analiză a riscurilor și informației din cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră în elaborarea politicilor antitrafic. Anticiparea noilor riscuri, prin elaborarea unor prognoze privind impactul pe care încheierea războiului din Ucraina l-ar putea avea asupra situației traficului de ființe umane în Republica Moldova. Actualizarea instrumentelor de instruire și identificare, prin revizuirea programelor de instruire departamentale și actualizarea Ghidului privind identificarea victimelor și potențialelor victime ale traficului de ființe umane.   Monitorizarea mai eficientă a recrutării și angajării, prin revizuirea mecanismului de licențiere a agențiilor private de ocupare a forței de muncă. Dezvoltarea cooperării interinstituționale, prin organizarea unor cursuri comune de instruire pentru specialiștii din diferite instituții. Un alt subiect abordat în cadrul mesei rotunde a vizat problemele semnalate de cetățenii străini prin intermediul Liniei Fierbinți pentru migrație sigură și antitrafic 0 800 77777. Datele au fost prezentat de Silvia Melnic, manager al serviciului din cadrul Centrului Internațional „La Strada”. Ea a menționat creșterea aproximativ de 4 ori în anul curent, comparativ cu anul 2025, a numărului apelurilor de la lucrătorii imigrați din Uzbekistan, Azerbaidjan, India, etc., care se confruntă cu situații dificile la locurile de muncă în Moldova.    Evenimentul a reunit 41 de specialiști din cadrul autorităților publice centrale cu competențe în domeniu antitrafic, organizațiilor internaționale și ale societății civile, active în domeniu. Informații despre fenomen au oferit reprezentanți ai OSCE (Viena), OIM (Moldova), Inspectoratul General pentru Migrație, Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Traficului de Persoane, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății etc. Discuțiile au vizat modalitățile de recrutare și exploatare a lucrătorilor străini, dificultățile de identificare și investigare a cazurilor, delimitarea încălcărilor legislației muncii de munca forțată și traficul de ființe umane, precum și responsabilitatea angajatorilor și a agențiilor private de ocupare a forței de muncă. Participanții au abordat, de asemenea, vulnerabilitățile legate de condițiile de trai, accesul la servicii medicale și sociale, monitorizarea condițiilor de muncă și mecanismele de sesizare și referire a persoanelor aflate în situații de risc. Ulterior, informațiile sintetizate ale acestei discuții vor fi prezentate Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova de către Direcția drepturile omului și cooperarea cu societatea civilă din cadrul Cancelariei de Stat. Evenimentul care a oferit o platformă de analiză și dialog privind măsurile necesare pentru adaptarea sistemului național antitrafic la noile realități a fost organizat de Direcția drepturile omului și cooperarea cu societatea civilă din cadrul Cancelariei de Stat, în parteneriat cu Centrul Internațional „La Strada” și Misiunea OSCE în Moldova.

O analiză comparativă realizată de Centrul Internațional „La Strada”, Institutul de Sociologie al Academiei Române și Sociopolis Consultancy examinează modul în care copiii din Republica Moldova și România utilizează internetul, riscurile cu care se confruntă și sursele de sprijin la care apelează atunci când au nevoie de ajutor. Rezultatele evidențiază că accesul la internet nu garantează nici oportunități digitale egale, nici capacitatea copiilor de a gestiona experiențele negative și de a solicita sprijin. Cum folosesc copiii internetul, ce experiențe trăiesc în mediul digital și cui se adresează atunci când se confruntă cu situații neplăcute sau periculoase? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care răspunde studiul „Copiii din România și Republica Moldova în mediul digital”, care oferă o analiză comparativă a experiențelor digitale ale copiilor de pe ambele maluri ale Prutului. Cercetarea analizează accesul copiilor la tehnologie, activitățile desfășurate online, experiențele negative raportate, modalitățile de solicitare a ajutorului și inegalitățile care influențează participarea și siguranța digitală. Analiza are la bază răspunsurile a 2.505 copii, cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani în cercetarea din Republica Moldova și între 10 și 16 ani în cea din România. Pentru comparația principală au fost utilizate datele unui eșantion armonizat de 2.160 de elevi din clasele V–X, din 35 de școli din Republica Moldova și 42 de școli din România. Datele cercetării arată că 55,7% dintre copiii din eșantionul Republicii Moldova au raportat cel puțin o experiență online pe care au perceput-o ca neplăcută sau deranjantă. În cercetarea din România, proporția a fost de 70,2%. Printre situațiile investigate se numără cyberbullying-ul, primirea mesajelor cu caracter sexual și compromiterea parolelor sau a conturilor. În Republica Moldova, 9,9% dintre copiii participanți au raportat experiențe de cyberbullying, 10,5% au declarat că au primit mesaje cu caracter sexual, iar 11,7% au menționat compromiterea parolei sau a contului. Aceste rezultate evidențiază diversitatea situațiilor cu care copiii se pot confrunta în mediul digital și importanța dezvoltării competențelor necesare pentru a recunoaște riscurile, a gestiona situațiile nedorite și a solicita ajutor. Una dintre constatările importante ale cercetării vizează dificultatea copiilor de a vorbi despre ceea ce li se întâmplă online. Aproape trei din zece copii (30,2%) care au raportat experiențe online negative au declarat că nu au spus nimănui despre acestea. În România, proporția a fost de 18,8%. Atunci când aleg să vorbească despre experiențele lor, copiii se bazează în primul rând pe persoanele apropiate. În Republica Moldova, 40,8% dintre copiii care au răspuns la întrebările privind solicitarea ajutorului au menționat prietenii sau colegii, iar 35,6% au indicat părinții sau îngrijitorii. Profesorii și serviciile specializate sunt menționate mult mai rar: 7,5% dintre copii au indicat profesorii, iar 4,5% au menționat profesioniștii sau serviciile specializate. Aceste constatări subliniază importanța unui mediu în care copiii să se simtă în siguranță să vorbească despre experiențele lor, să fie ascultați fără a fi judecați și să cunoască mecanismele prin care pot obține ajutor. Totodată, ele evidențiază rolul părinților, al școlii și al serviciilor specializate în prevenirea și gestionarea situațiilor de risc. Cercetarea evidențiază și diferențe în condițiile în care copiii accesează și utilizează tehnologia. Deși telefonul este principalul dispozitiv de conectare la internet în ambele țări – utilizat de 97,8% dintre copiii din eșantionul Republicii Moldova și de 98,4% dintre cei din România – diversitatea dispozitivelor disponibile diferă considerabil. În Republica Moldova, 65,1% dintre copii au raportat utilizarea unui computer sau laptop, comparativ cu 91,5% în România. Totodată, 23% dintre copiii din eșantionul Republicii Moldova accesează internetul exclusiv prin telefon, față de 2,9% în eșantionul din România. Aceste diferențe arată că participarea digitală nu depinde doar de posibilitatea de conectare, ci și de resursele disponibile și de condițiile în care copiii utilizează tehnologia. Accesul la dispozitive diverse poate facilita învățarea și dezvoltarea competențelor digitale, însă oportunitățile efective depind și de sprijinul familiei, al școlii și de competențele copilului. Constatările studiului evidențiază necesitatea unei abordări a siguranței online care să depășească simpla prevenire a riscurilor. Protecția copiilor în mediul digital presupune atât dezvoltarea capacității acestora de a recunoaște și gestiona situațiile periculoase, cât și existența unor mecanisme de sprijin cunoscute, accesibile și adaptate nevoilor lor. Rezultatele studiului indică mai multe direcții de acțiune: •        În familie – promovarea dialogului deschis despre experiențele digitale ale copiilor și oferirea unui sprijin care nu îi culpabilizează pentru situațiile prin care trec. •        În școală – integrarea siguranței online în activitățile educaționale și consolidarea capacității cadrelor didactice de a recunoaște situațiile de risc și de a facilita accesul copiilor la ajutor. •        În serviciile de protecție – creșterea vizibilității și accesibilității mecanismelor de raportare, consiliere și asistență. •        La nivelul politicilor publice – dezvoltarea unor intervenții integrate, care să țină cont atât de riscurile online, cât și de diferențele sociale și familiale care influențează experiențele digitale ale copiilor. •        De asemenea, cercetarea evidențiază importanța adaptării intervențiilor la particularitățile copiilor, inclusiv la diferențele asociate genului, resurselor familiale și mediului social. Un mediu digital sigur înseamnă, întâi de toate, crearea condițiilor în care fiecare copil poate învăța, comunica, explora și participa online, știind că poate cere ajutor atunci când are nevoie. Responsabilitatea pentru realizarea acestui obiectiv revine familiei, școlii, autorităților, serviciilor specializate și platformelor digitale. „Cooperarea cu Institutul de Sociologie al Academiei Române ne-a oferit oportunitatea de a analiza comparativ experiențele copiilor din Republica Moldova și România în mediul digital, de a identifica atât particularitățile fiecărui context național, cât și provocările comune. Valoarea acestui exercițiu de cercetare constă nu doar în datele și constatările obținute, ci mai ales în posibilitatea de a le transforma în intervenții concrete, adaptate nevoilor copiilor. Rezultatele studiului constituie o bază importantă pentru dezvoltarea unor abordări comune în domeniul educației digitale, prevenirii riscurilor online și consolidării mecanismelor de protecție și sprijin pentru copii în ambele țări.”, afirmă Elena Botezatu, directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”. Studiul „Copiii din România și Republica Moldova în mediul digital” a fost realizat de Centrul Internațional „La Strada”, Institutul de Sociologie al Academiei Române și Sociopolis Consultancy, pentru Centrul de Siguranță Digitală din Moldova (SIC Moldova), în cadrul unui proiect bilateral de cercetare. Cercetarea a inclus 1.412 copii cu vârste între 10 și 17 ani în Republica Moldova și 1.093 de copii cu vârste între 10 și 16 ani în România. Pentru comparația principală au fost utilizate datele unui eșantion armonizat de 2.160 de elevi din clasele V–X. Datele au fost colectate în Republica Moldova în 2024 și în România în 2026. Întrucât cercetările au fost realizate în perioade diferite și au utilizat metode de eșantionare distincte, rezultatele descriu experiențele grupurilor investigate și nu pot fi generalizate automat la toți copiii din cele două țări. Sumarul studiului este disponibil aici: https://yurl.lastrada.md/bm5ey https://yurl.lastrada.md/w58on

ECUSONUL ┃ A adunat laolaltă oameni hotărâți să învețe de la cei mai buni, care s-au întors în comunitățile lor pentru a face diferența.  Există ceva special în momentul în care porți un ecuson. O senzație aparte care apare ori de câte ori îl prinzi la gât sau în piept. Și poate te întrebi: cum poate o bucată de carton, cu numele tău pe ea, să miște ceva în felul în care simți?Cu toții am simțit asta măcar o dată. La o conferință, la un curs, la un eveniment important, în prima zi de muncă sau într-un loc în care am ajuns pentru prima dată pentru o vizită de studiu. Pentru câteva ore sau chiar zile, numele tău stă la vedere. Nu mai trebuie să te prezinți de fiecare dată, pentru că oamenii știu cine ești, de unde vii și de ce ești acolo. Și asta, datorită unui lucru atât de simplu: un ecuson. Partea cea mai interesantă este alta: ecusonul îți amintește, într-un fel foarte simplu, că n-ai ajuns acolo întâmplător, ci că există un motiv pentru care ești în locul acela, printre oamenii aceia, în acel moment. Poate ai venit să vorbești despre ceea ce știi și să dai mai departe ceva ce ai practicat de când te știi, poate ai venit să descoperi ceea ce încă nu știi sau poate ai venit, pur și simplu, să fii parte din ceva în care ceea ce fac ceilalți se leagă, într-un fel sau altul, de ceea ce faci și tu. De aici și acel sentiment ziditor care te face să simți că aparții unui lucru care contează, că ai un rol important și că prezența ta nu este întâmplătoare, că trebuie să continui să fii ceea ce ești și că cineva găsește un rost în ceea ce faci. Pentru noi, oamenii cu ecusoanele întotdeauna au fost cei care au ales să devină mai buni în ceea ce fac.Cel mai recent ecuson a fost purtat de un profesor. Poate predă de peste douăzeci de ani și își cunoaște foarte bine ma-teria. Are experiență, știe ce face și, probabil, de multe ori a fost omul la care au venit alții să ceară un sfat. Și totuși, lumea în care cresc astăzi copiii se schimbă. O bună parte din ea se mută în spațiul digital, iar experiența de ieri nu este întotdeau-na suficientă pentru provocările de astăzi.  Când lumea copiilor se schimbă, trebuie să se schimbe și felul în care adulții îi înțeleg și îi protejează. În ultimii 25 de ani, „La Strada” a înțeles că protecția copiilor nu începe doar atunci când apare un abuz. Ea începe cu mult înainte: în sala de clasă, în conversațiile dintre profesori și elevi, în întrebările pe care un copil îndrăznește să le pună și în semnele pe care un profe-sor învață să le observe.Un ecuson e despre un om care și-a făcut timp să asculte, să pună întrebări și să accepte că mai are ceva de învățat.. și o face continuu. Mai e și despre curaj, acel curaj despre care nu se va spune la știri și despre care nu se vor scrie cărți. E pur și simplu despre curajul de a spune: „Nu le știu pe toate, dar vreau să fiu mai pregătit pentru elevii mei.”De-a lungul anilor, mii de profesori au participat la sesiuni de instruire organizate de Centrul Internațional „La Strada”. Au învățat cum să vorbească despre siguranța online, cum să recunoască semnele violenței și ale exploatării, cum să reacționeze atunci când un copil cere ajutor și cum să trans-forme școala într-un loc mai sigur. Profesorii aceștia au purtat ecusoanele doar pentru o zi, dar a fost suficient pentru ca ei să plece cu răspunsuri pe care nu le aveau înainte și, poate, cu o altă perspectivă asupra realității pe care copiii o trăiesc zi de zi. Ceea ce „La Strada” știe cu siguranță este că toate acestea au mers mai departe: în sute de lecții organizate cu elevii în clase, în mii de conversații despre siguranța pe internet și, poate fără să știe, în viețile unor generații întregi de copii, care la un moment dat au avut nevoie ca cineva să-i asculte și să le spună că nu trebuie să rămână singuri cu ceea ce li se întâm-plă.Uneori, schimbarea începe cu o lege. Alteori, cu un apel tele-fonic. Dar, uneori, începe mult mai simplu: cu un profesor care intră în sala de clasă puțin mai pregătit decât era ieri.În cei 25 de ani de activitate, „La Strada” a contribuit la schim-barea practicilor instituționale în domeniul prevenirii și com-baterii violenței, abuzului și exploatării, siguranței copiilor online, dezvoltând competențele profesioniștilor și promovând intervenții bazate pe colaborare, respectarea drepturilor omului și abordarea centrată pe victimă.    1.500+ de profesioniști instruiți anual din sistemele de justiție, aplicare a legii, sănătate, educație și protecție socială. 6 metodologii și instrucțiuni și instrumente practice dezvoltate și integrate în activitatea instituțiilor publice pentru identificarea, investigarea și intervenția în cazurile de violență, abuz și exploatare. 10+ programe naționale de formare dezvoltate pentru profesioniști. 700+ de instituții de învățământ au beneficiat de programe de formare pentru o abordare comprehensivă a siguranței online.