Universitățile din Republica Moldova au făcut un pas important spre consolidarea unui mediu academic sigur, în contextul aprobării de către Ministerul Educației și Cercetării a Regulamentului-cadru privind prevenirea, raportarea și intervenția în cazurile de hărțuire sexuală în instituțiile de învățământ superior. Documentul care stabilește un mecanism clar și eficient de prevenire, identificare, raportare și soluționare a cazurilor de hărțuire sexuală, atât în spațiul fizic, cât și în mediul online a fost prezentat în cadrul unui eveniment național care a reunit peste 100 de reprezentanți/-te ai/ale 14 instituții de învățământ superior din țară. Evenimentul „Mecanism de prevenire și răspuns la hărțuirea sexuală în mediul universitar: rezultate și perspective” a constituit o platformă de dialog, reflecție și schimb de experiență între instituțiile de învățământ superior și partenerii naționali și internaționali implicați în promovarea unui mediu educațional sigur, incluziv și bazat pe respect reciproc.  Acesta a reunit reprezentanți/-te ai/ale Ministerului Educației și Cercetării, instituțiilor de învățământ superior, organizațiilor societății civile și partenerilor internaționali.   „Pentru noi, documentul aprobat, reprezintă rezultatul unui efort susținut de analiză, consultare și colaborare, dar mai ales un angajament ferm pentru protejarea demnității, integrității și drepturilor fiecărui membru al comunității universitare”, a declarat la eveniment Cristina Deliu, directoare de Program în cadrul Centrului Internațional „La Strada”. „Pe 29 aprilie, când comunitatea internațională marchează Denim Day, transmitem un mesaj clar tuturor: declarăm zero toleranță față de orice tip de abuz. Datele arată că acest fenomen există, de aceea trebuie să fim cu toții instruiți pentru a nu admite abuzul. Victimele sunt, de regulă, stigmatizate, de aceea consider că raportarea unui caz de violență sexuală este un act de mare curaj. În acest spirit trebuie să educăm și să creștem tânăra generație, să fim cât mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, cu colegii noștri, cu semenii noștri”, a declarat Adriana Cazacu, Secretară de Stat, Ministerul Educației și Cercetării. La rândul său, reprezentanta de țară, UN Women Moldova, Dominika Stojanoska, a evidențiat elementele esențiale ale unui mecanism eficient: „Un mecanism credibil înseamnă că regulile sunt cunoscute de toți; canalele de raportare sunt accesibile; procedurile sunt prompte, imparțiale și centrate pe victime. Și, la fel de important, presupune prevenirea prin instruire, comunicare și consolidarea unei culturi a respectului.” Reiterând angajamentul pentru promovarea unui mediu educațional sigur șeful secției de finanțe, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Stephen Stork, a menționat: „Hărțuirea sexuală subminează egalitatea, demnitatea și calitatea educației. Uniunea Europeană susține o abordare de toleranță zero și se angajează să asigure că mediile de învățământ superior sunt sigure, incluzive și respectuoase pentru toți”. Participanții și participantele au discutat despre experiențele instituțiilor implicate în dezvoltarea mecanismelor interne de prevenire și răspuns, evidențiind bunele practici și lecțiile învățate în procesul de implementare. Totodată, au fost formulate recomandări practice pentru consolidarea unei culturi instituționale bazate pe toleranță zero față de hărțuire și violență de gen. Evenimentul a fost organizat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, de către UN Women, în parteneriat cu Centrul Internațional „La Strada”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene și a Guvernului Danemarcei. Pe parcursul anilor 2025-2026, 129 de studenți, 123 de cadre didactice și personal auxiliar din 5 instituții de învățământ superior din țară și-au consolidat cunoștințele în prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale și a violenței în bază de gen. Inițiativa a reunit Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți,  Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

În contextul „Denim Day” („Ziua Blugilor”), comunitatea din Nisporeni s-a unit într-un Marș de solidaritate și susținere pentru victimele și supraviețuitoarele violenței sexuale. „Puterea mea este să cred victimele hărțuirii sexuale” a fost mesajul care a unit comunitatea și care se înscrie în inițiativa Campaniei naționale “Puterea Exemplului” desfășurată sub egida Guvernului Republicii Moldova. Astfel, circa 100 de femei, bărbați, tineri și tinere, profesioniști din diverse domenii purtând blugi au mers cu pancarde și mesaje de combatere a violenței sexuale și de demonstare a puterii exemplului propriu întru susținerea victimelor violenței sexuale. Marșul a început de la Monumentul Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din localitate până în parcul central al orașului unde participanții și participantele au aplicat numărul Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete — 0 8008 8008 pe trotuare, pentru a contribui la informarea societății despre serviciile de sprijin pentru victimele violenței sexuale. Totodată, pe parcurs, participanții și participantele au distribuit informații despre Serviciul integrat regional pentru victimele violenței sexuale din Ungheni. Serviciul oferă sub același acoperiș, gratuit, asistență medicală, medico-legală, psihologică, juridică și socială și acoperă 6 raioane: Ungheni, Călărași, Telenești, Fălești, Sîngerei și Nisporeni. Managera Serviciului integrat regional pentru victimele violenței sexuale din municipiul Ungheni, Cristina Ghizdari, a menționat la eveniment că mobilizarea prin marș este o dovadă că oamenii din localitățile raionului Nisporeni aleg să nu tacă în fața unei realități dureroase, precum este violența sexuală. „Pentru Serviciul integrat regional, această acțiune contribuie la ruperea tăcerii, încurajează raportarea cazurilor și arată că există sprijin și empatie pentru supraviețuitoare.” Evenimentul a fost susținut financiar de Uniunea Europeană prin proiectul #EVOLVE4GE și a fost organizat de Centrul Internațional „La Strada” cu sprijinul UN Women Moldova. Istoricul zilei: Denim Day, marcat anual în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, are o istorie de peste 30 de ani și simbolizează solidaritatea cu victimele violenței sexuale și protestul împotriva stereotipurilor și prejudecăților care pot împiedica accesul la justiție. Inițiativa a apărut în anul 1992, după o decizie controversată a Curții Supreme din Italia, care a anulat o condamnare pentru viol, declanșând proteste publice și o mișcare globală de solidaritate. Din aprilie 2018, campania de sensibilizare „Denim Day” este marcată și în Republica Moldova, la inițiativa Centrului Internațional „La Strada”. Amintim că, în martie 2023, UN Women Moldova, în parteneriat cu autoritățile publice locale și societatea civilă, a creat primul Serviciul integrat regional pentru victimele violenței sexuale, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Serviciul este pilotat de Centrul Internațional „La Strada” și asigură victimelor violenței sexuale acces la asistență medicală specializată, expertiză medico-legală, asistență psiho-socială și juridică, precum și servicii de evaluare psihologică, într-o singură locație. De la începutul activității și până în prezent au fost asistate 115 victime ale violenței sexuale. Telefoanele pentru a apela Serviciul sunt: 0785 17 327 | 0784 95 866.

„Consimțământul are vârstă. Sub 14 ani nu ar trebui să existe spațiu de interpretare” este mesajul Campaniei Denim Day Moldova 2026 (Ziua Blugilor), lansate de Centrul Internațional „La Strada”. Campania evidențiază necesitatea unei înțelegeri corecte a consimțământului minorilor, o temă sensibilă și frecvent interpretată eronat în investigarea infracțiunilor sexuale. Datele celui mai recent studiu privind practica judiciară în Republica Moldova confirmă vulnerabilitatea ridicată a copiilor în fața infracțiunilor sexuale. Analiza a 347 de dosare finalizate în perioada 2023-2025 a identificat 248 de victime, dintre care 134 sunt minori, ceea ce reprezintă peste 60% din totalul victimelor. Dintre copiii victime, 73 aveau vârste sub 14 ani, 49 aveau între 14 și 16 ani, iar 28 între 16 și 18 ani. Practic fiecare al cincilea caz de violență sexuală din țară reprezintă un caz în care au fost comise acte sexuale consimțite cu minori pînă la vârsta de 16 ani. Analiza acestor cauze relevă faptul că comunitatea normalizează concubinajul minorilor, inclusiv prin acceptarea explicită a părinților, care permit relații cu persoane mai în vârstă, invocând motive financiare și grija pentru un trai mai bun. În multe cazuri, aceste infracțiuni ajung să fie investigate după ce victima rămâne însărcinată și organul de urmărire penală este sesizat de către medici sau alte terțe persoane (în 14% dintre cazuri). Deseori aceste situații sunt percepute de către specialiștii de la nivel local ca unele cazuri cu ,,final fericit”, ceea ce denaturează grav natura juridică și gravitatea faptei imputate. În unul din cazurile asistate de Centrul Internațional ,,La Strada”, chiar primarul a fost cel care a încurajat formalizarea căsătoriei minorei însărcinate de 14 ani cu abuzatorul său, invocând faptul că este o relație de iubire, că mama minorei este de acord, că bărbatul locuiește împreună cu minora care este deja însărcinată. Mai gravă e invocarea consimțământului în cazurile în care minorii au vârsta de până la 14 ani, ceea ce permite aplicarea unei pedepse mai ușoare pentru infracțiunile comise cu caracter sexual. Campania națională Denim Day Moldova 2026 își propune să contribuie la înțelegerea corectă a consimțământului în cazurile care implică minori și să combată miturile care pot duce la culpabilizarea victimelor sau la interpretări greșite ale comportamentului acestora. În pofida progreselor legislative recente, interpretarea acestui concept continuă să reprezinte o provocare în practica judiciară și în percepția publică. Astfel, în contextul campaniei, Centrul Internațional ,,La Strada” face apel către autoritățile de resort, în vederea operării unor modificări legislative menite să asigure o mai bună aliniere a legislației naționale la standardele internaționale și o mai bună protecție pentru copii: Revizuirea definiției consimțământului, în conformitate cu recomandările GREVIO, astfel încât investigarea și urmărirea penală să se bazeze pe noțiunea de consimțământ liber exprimat. Lipsa rezistenței fizice sau pasivitatea victimei nu trebuie interpretate ca acceptare. Reglementarea explicită a vârstei minime a consimțământului sexual, prin completarea legislației penale, în linie cu modele existente în alte state europene. Stabilirea unei limite clare de 14 ani ar contribui la eliminarea interpretărilor eronate în aplicarea prevederilor legale privind infracțiunile sexuale. Clarificarea diferenței de vârstă între agresor și victimă, pentru a evita sancționarea penală a minorilor în situațiile de relații consimțite între persoane apropiate ca vârstă. În acest sens, se propune înlocuirea formulărilor generale („nivel apropiat de dezvoltare”) cu criterii clare și predictibile, de tipul: „diferența de vârstă nu depășește 2 ani”. Elaborarea de ghiduri metodologice și/sau intervenții legislative suplimentare, care să clarifice aplicarea normelor privind consimțământul în cazul minorilor sub 14 ani și încadrarea juridică a faptelor prevăzute de lege. Prin activitățile campaniei se urmărește reducerea stereotipurilor și prejudecăților privind violența sexuală asupra minorilor în rândul profesioniștilor din domeniul justiției, poliției, sistemului medical și asistenței sociale, prin aplicarea corectă a conceptului de consimțământ și promovarea unei abordări bazate pe empatie, respect și drepturile victimelor. Activitățile vor include sesiuni de informare, acțiuni publice de solidaritate, campanii educaționale și inițiative de conștientizare dedicate publicului larg, iar în premieră, programul de instruire va integra și un modul privind bunăstarea și reziliența la locul de muncă pentru profesioniști din domeniul dreptului, justiției și membrii echipelor multidisciplinare. Denim Day, marcat anual în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, are o istorie de peste 30 de ani și simbolizează solidaritatea cu victimele violenței sexuale și protestul împotriva stereotipurilor și prejudecăților care pot împiedica accesul la justiție. Inițiativa a apărut în anul 1992, după o decizie controversată a Curții Supreme din Italia, care a anulat o condamnare pentru viol, declanșând proteste publice și o mișcare globală de solidaritate. Din aprilie 2018, campania de sensibilizare „Denim Day” este marcată și în Republica Moldova, la inițiativa Centrului Internațional „La Strada”. În acest an aceasta este implementată cu suportul KVINFO.

Violența digitală împotriva femeilor reprezintă un fenomen extins și complex în Republica Moldova, cu efecte serioase asupra bunăstării emoționale, sociale și profesionale a supraviețuitoarelor, arată Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova”, lansat astăzi, la Chișinău, de către Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu susținerea financiară a Guvernului Marii Britanii. Cercetarea evidențiază că 12% dintre utilizatorii de internet cu vârsta de peste 18 ani au fost victime ale cel puțin unei forme de violență digitală, în timp ce 25,4% au fost martori ai unor astfel de situații. Diferența semnificativă dintre experiențele directe și cele indirecte indică o subraportare accentuată și o normalizare socială a fenomenului. Violența digitală se manifestă într-o varietate de forme, inclusiv distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, hărțuirea online, amenințările, șantajul sau accesarea conturilor fără permisiune. Rețelele de socializare sunt principalul spațiu în care aceste abuzuri au loc, concentrând peste 70% dintre cazuri. Studiul arată că femeile tinere (18–29 ani) sunt cele mai vulnerabile, în special cele din mediul urban și cele cu o participare intensă în mediul digital. Totodată, agresorii nu sunt doar persoane necunoscute sau anonime, ci și persoane din cercul social al supraviețuitoarelor, ceea ce evidențiază caracterul relațional al violenței digitale. Directoarea de Program a Centrului Internațional „La Strada”, Cristina Deliu, a declarat la eveniment că violența digitală este o formă de abuz care trebuie recunoscută, prevenită și sancționată. „Datele acestui studiu confirmă amploarea fenomenului și arată că nu mai putem trata aceste cazuri ca incidente izolate. Este necesar să fie create mecanisme clare de raportare, să fie consolidate capacitățile instituționale și să fie transmis un mesaj clar că responsabilitatea aparține agresorului, nu victimei.” Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a menționat că violența digitală împotriva femeilor nu este un fenomen marginal, ci o realitate care afectează profund siguranța și demnitatea lor. „Datele acestui studiu ne arată clar că trebuie să acționăm mai ferm și mai coordonat. Ministerul Muncii și Protecției Sociale își reafirmă angajamentul de a consolida mecanismele de protecție, de a sprijini supraviețuitoarele și de a contribui la dezvoltarea unor politici publice adaptate noilor forme de violență, inclusiv cele din mediul online”, a spus ministra. Prezentă la eveniment, reprezentanta UNFPA Moldova, Karina Nersesyan, a subliniat: „Lansarea acestui studiu sociologic vine să umple un gol important de date și înțelegere despre violența digitală împotriva femeilor, un fenomen real, în evoluție și adesea invizibil în statistici, dar cu impact profund asupra supraviețuitoarelor. Pentru UNFPA, acest demers consolidează angajamentul de a sprijini Republica Moldova în dezvoltarea unor răspunsuri integrate, în care siguranța online devine o parte esențială a protecției împotriva violenței în bază de gen, iar fiecare femeie și fată să poată trăi liberă de violență, în orice spațiu, online sau offline.”  Directoarea de Dezvoltare la Ambasada Marii Britanii la Chișinău, Rose Thomson a declarat: „Pentru Regatul Unit, prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor este o prioritate centrală a politicii noastre externe. Guvernul britanic a declarat clar: violența împotriva femeilor și fetelor, inclusiv abuzul facilitat de tehnologie, reprezintă o urgență națională și internațională care necesită acțiuni coordonate pe termen lung. Acest studiu ne oferă ceva esențial: dovezi. El face vizibile amploarea, tiparele și impactul violenței digitale cu care se confruntă femeile din Moldova și oferă o bază comună pentru dialog între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare.”  Potrivit Studiului, deși 70% dintre respondenți afirmă că ar raporta astfel de cazuri, în realitate, rușinea, teama de judecată și frica de răzbunare sunt principalele bariere care împiedică raportarea. Încrederea scăzută în autorități și necunoașterea procedurilor legale contribuie, de asemenea, la subraportare. Impactul asupra supraviețuitoarelor este predominant psihologic, manifestându-se prin anxietate, stres, frică și scăderea stimei de sine. În lipsa unui sentiment de protecție instituțională, multe femei recurg la strategii defensive, precum auto-cenzura sau retragerea din spațiul online. Totodată, cercetarea subliniază că răspunsul instituțional rămâne fragmentat și insuficient adaptat specificului mediului digital, fiind necesară o abordare integrată, centrată pe supraviețuitoare, care să includă sprijin psihologic, proceduri clare de raportare și o mai bună cooperare între instituții și societatea civilă. Autorii recomandă consolidarea cadrului legal, dezvoltarea capacităților instituționale, educația privind siguranța online și schimbarea normelor sociale care tolerează violența digitală, deoarece aceasta nu este un fenomen izolat, ci parte a unui continuum al violenței de gen, care necesită un răspuns coordonat, sistemic și adaptat realităților digitale. Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova” a fost realizat de Sociopolis Consultancy, în coordonare cu Centrul Internațional „La Strada”, în cadrul unui proiect implementat cu suportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale și cu susținerea financiară a Guvernului Marii Britanii. Colectarea datelor cantitative și analiza statistică au fost realizate de CBS Research, iar colectarea datelor calitative, precum și analiza și interpretarea acestora au fost efectuate de Sociopolis Consultancy.