Epuizarea profesională și trauma secundară provocate de investigarea cazurilor sensibile reprezintă una dintre provocările tot mai actuale pentru sistemul de justiție. În acest context, un grup de procurori participă, în perioada 19–20 mai 2026, la un atelier specializat dedicat prevenirii burnoutului profesional și consolidării rezilienței emoționale în activitatea de investigare a infracțiunilor cu caracter sexual. În premieră, modulul privind bunăstarea și reziliența la locul de muncă pentru profesioniști din domeniul justiției este inclus într-un atelier de instruire. Activitatea are drept scop dezvoltarea abilităților de identificare a semnelor de epuizare emoțională, aplicarea tehnicilor de autoreglare și elaborare a unor mecanisme eficiente de prevenire a burnoutului atât la nivel individual, cât și instituțional. La deschiderea evenimentului, directoarea de Program în cadrul Centrului Internațional „La Strada”, Cristina Deliu, a evidențiat impactul emoțional al investigării cazurilor de abuz sexual asupra profesioniștilor din domeniul justiției.  „Lucrul constant cu experiențe traumatizante poate afecta profund echilibrul emoțional al specialiștilor implicați în investigarea acestor infracțiuni. Este important să discutăm deschis despre aceste riscuri și să oferim instrumente reale de prevenire și sprijin”, a spus Cristina Deliu. La rândul său, Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Dumitru Obadă, a menționat necesitatea dezvoltării unei culturi instituționale orientate spre sănătatea emoțională a procurorilor: „Un sistem de justiție eficient are nevoie de profesioniști rezilienți și susținuți. Prevenirea burnoutului nu ține doar de responsabilitatea individuală, ci și de capacitatea instituțiilor de a crea condiții sănătoase de muncă și mecanisme de suport pentru angajați.” Programul atelierului include sesiuni privind burnoutul și trauma secundară, managementul stresului acut, prevenirea supraimplicării profesionale, organizarea sustenabilă a muncii și dezvoltarea rezilienței profesionale. De asemenea, participanții vor lua parte la exerciții practice, activități de autoreflecție și tehnici de reglare emoțională aplicabile în activitatea profesională curentă. Atelierul este organizat de Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Consiliului Superior al Procurorilor și cu susținerea Fondului pentru Parteneriatul Global de Stopare a Violenței Împotriva Copiilor – Safe Online.

Universitățile din Republica Moldova au făcut un pas important spre consolidarea unui mediu academic sigur, în contextul aprobării de către Ministerul Educației și Cercetării a Regulamentului-cadru privind prevenirea, raportarea și intervenția în cazurile de hărțuire sexuală în instituțiile de învățământ superior. Documentul care stabilește un mecanism clar și eficient de prevenire, identificare, raportare și soluționare a cazurilor de hărțuire sexuală, atât în spațiul fizic, cât și în mediul online a fost prezentat în cadrul unui eveniment național care a reunit peste 100 de reprezentanți/-te ai/ale 14 instituții de învățământ superior din țară. Evenimentul „Mecanism de prevenire și răspuns la hărțuirea sexuală în mediul universitar: rezultate și perspective” a constituit o platformă de dialog, reflecție și schimb de experiență între instituțiile de învățământ superior și partenerii naționali și internaționali implicați în promovarea unui mediu educațional sigur, incluziv și bazat pe respect reciproc.  Acesta a reunit reprezentanți/-te ai/ale Ministerului Educației și Cercetării, instituțiilor de învățământ superior, organizațiilor societății civile și partenerilor internaționali.   „Pentru noi, documentul aprobat, reprezintă rezultatul unui efort susținut de analiză, consultare și colaborare, dar mai ales un angajament ferm pentru protejarea demnității, integrității și drepturilor fiecărui membru al comunității universitare”, a declarat la eveniment Cristina Deliu, directoare de Program în cadrul Centrului Internațional „La Strada”. „Pe 29 aprilie, când comunitatea internațională marchează Denim Day, transmitem un mesaj clar tuturor: declarăm zero toleranță față de orice tip de abuz. Datele arată că acest fenomen există, de aceea trebuie să fim cu toții instruiți pentru a nu admite abuzul. Victimele sunt, de regulă, stigmatizate, de aceea consider că raportarea unui caz de violență sexuală este un act de mare curaj. În acest spirit trebuie să educăm și să creștem tânăra generație, să fim cât mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, cu colegii noștri, cu semenii noștri”, a declarat Adriana Cazacu, Secretară de Stat, Ministerul Educației și Cercetării. La rândul său, reprezentanta de țară, UN Women Moldova, Dominika Stojanoska, a evidențiat elementele esențiale ale unui mecanism eficient: „Un mecanism credibil înseamnă că regulile sunt cunoscute de toți; canalele de raportare sunt accesibile; procedurile sunt prompte, imparțiale și centrate pe victime. Și, la fel de important, presupune prevenirea prin instruire, comunicare și consolidarea unei culturi a respectului.” Reiterând angajamentul pentru promovarea unui mediu educațional sigur șeful secției de finanțe, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Stephen Stork, a menționat: „Hărțuirea sexuală subminează egalitatea, demnitatea și calitatea educației. Uniunea Europeană susține o abordare de toleranță zero și se angajează să asigure că mediile de învățământ superior sunt sigure, incluzive și respectuoase pentru toți”. Participanții și participantele au discutat despre experiențele instituțiilor implicate în dezvoltarea mecanismelor interne de prevenire și răspuns, evidențiind bunele practici și lecțiile învățate în procesul de implementare. Totodată, au fost formulate recomandări practice pentru consolidarea unei culturi instituționale bazate pe toleranță zero față de hărțuire și violență de gen. Evenimentul a fost organizat sub egida Ministerului Educației și Cercetării, de către UN Women, în parteneriat cu Centrul Internațional „La Strada”, cu susținerea financiară a Uniunii Europene și a Guvernului Danemarcei. Pe parcursul anilor 2025-2026, 129 de studenți, 123 de cadre didactice și personal auxiliar din 5 instituții de învățământ superior din țară și-au consolidat cunoștințele în prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale și a violenței în bază de gen. Inițiativa a reunit Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți,  Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.

În contextul „Denim Day” („Ziua Blugilor”), comunitatea din Nisporeni s-a unit într-un Marș de solidaritate și susținere pentru victimele și supraviețuitoarele violenței sexuale. „Puterea mea este să cred victimele hărțuirii sexuale” a fost mesajul care a unit comunitatea și care se înscrie în inițiativa Campaniei naționale “Puterea Exemplului” desfășurată sub egida Guvernului Republicii Moldova. Astfel, circa 100 de femei, bărbați, tineri și tinere, profesioniști din diverse domenii purtând blugi au mers cu pancarde și mesaje de combatere a violenței sexuale și de demonstare a puterii exemplului propriu întru susținerea victimelor violenței sexuale. Marșul a început de la Monumentul Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din localitate până în parcul central al orașului unde participanții și participantele au aplicat numărul Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete — 0 8008 8008 pe trotuare, pentru a contribui la informarea societății despre serviciile de sprijin pentru victimele violenței sexuale. Totodată, pe parcurs, participanții și participantele au distribuit informații despre Serviciul integrat regional pentru victimele violenței sexuale din Ungheni. Serviciul oferă sub același acoperiș, gratuit, asistență medicală, medico-legală, psihologică, juridică și socială și acoperă 6 raioane: Ungheni, Călărași, Telenești, Fălești, Sîngerei și Nisporeni. Managera Serviciului integrat regional pentru victimele violenței sexuale din municipiul Ungheni, Cristina Ghizdari, a menționat la eveniment că mobilizarea prin marș este o dovadă că oamenii din localitățile raionului Nisporeni aleg să nu tacă în fața unei realități dureroase, precum este violența sexuală. „Pentru Serviciul integrat regional, această acțiune contribuie la ruperea tăcerii, încurajează raportarea cazurilor și arată că există sprijin și empatie pentru supraviețuitoare.” Evenimentul a fost susținut financiar de Uniunea Europeană prin proiectul #EVOLVE4GE și a fost organizat de Centrul Internațional „La Strada” cu sprijinul UN Women Moldova. Istoricul zilei: Denim Day, marcat anual în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, are o istorie de peste 30 de ani și simbolizează solidaritatea cu victimele violenței sexuale și protestul împotriva stereotipurilor și prejudecăților care pot împiedica accesul la justiție. Inițiativa a apărut în anul 1992, după o decizie controversată a Curții Supreme din Italia, care a anulat o condamnare pentru viol, declanșând proteste publice și o mișcare globală de solidaritate. Din aprilie 2018, campania de sensibilizare „Denim Day” este marcată și în Republica Moldova, la inițiativa Centrului Internațional „La Strada”. Amintim că, în martie 2023, UN Women Moldova, în parteneriat cu autoritățile publice locale și societatea civilă, a creat primul Serviciul integrat regional pentru victimele violenței sexuale, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Serviciul este pilotat de Centrul Internațional „La Strada” și asigură victimelor violenței sexuale acces la asistență medicală specializată, expertiză medico-legală, asistență psiho-socială și juridică, precum și servicii de evaluare psihologică, într-o singură locație. De la începutul activității și până în prezent au fost asistate 115 victime ale violenței sexuale. Telefoanele pentru a apela Serviciul sunt: 0785 17 327 | 0784 95 866.

„Consimțământul are vârstă. Sub 14 ani nu ar trebui să existe spațiu de interpretare” este mesajul Campaniei Denim Day Moldova 2026 (Ziua Blugilor), lansate de Centrul Internațional „La Strada”. Campania evidențiază necesitatea unei înțelegeri corecte a consimțământului minorilor, o temă sensibilă și frecvent interpretată eronat în investigarea infracțiunilor sexuale. Datele celui mai recent studiu privind practica judiciară în Republica Moldova confirmă vulnerabilitatea ridicată a copiilor în fața infracțiunilor sexuale. Analiza a 347 de dosare finalizate în perioada 2023-2025 a identificat 248 de victime, dintre care 134 sunt minori, ceea ce reprezintă peste 60% din totalul victimelor. Dintre copiii victime, 73 aveau vârste sub 14 ani, 49 aveau între 14 și 16 ani, iar 28 între 16 și 18 ani. Practic fiecare al cincilea caz de violență sexuală din țară reprezintă un caz în care au fost comise acte sexuale consimțite cu minori pînă la vârsta de 16 ani. Analiza acestor cauze relevă faptul că comunitatea normalizează concubinajul minorilor, inclusiv prin acceptarea explicită a părinților, care permit relații cu persoane mai în vârstă, invocând motive financiare și grija pentru un trai mai bun. În multe cazuri, aceste infracțiuni ajung să fie investigate după ce victima rămâne însărcinată și organul de urmărire penală este sesizat de către medici sau alte terțe persoane (în 14% dintre cazuri). Deseori aceste situații sunt percepute de către specialiștii de la nivel local ca unele cazuri cu ,,final fericit”, ceea ce denaturează grav natura juridică și gravitatea faptei imputate. În unul din cazurile asistate de Centrul Internațional ,,La Strada”, chiar primarul a fost cel care a încurajat formalizarea căsătoriei minorei însărcinate de 14 ani cu abuzatorul său, invocând faptul că este o relație de iubire, că mama minorei este de acord, că bărbatul locuiește împreună cu minora care este deja însărcinată. Mai gravă e invocarea consimțământului în cazurile în care minorii au vârsta de până la 14 ani, ceea ce permite aplicarea unei pedepse mai ușoare pentru infracțiunile comise cu caracter sexual. Campania națională Denim Day Moldova 2026 își propune să contribuie la înțelegerea corectă a consimțământului în cazurile care implică minori și să combată miturile care pot duce la culpabilizarea victimelor sau la interpretări greșite ale comportamentului acestora. În pofida progreselor legislative recente, interpretarea acestui concept continuă să reprezinte o provocare în practica judiciară și în percepția publică. Astfel, în contextul campaniei, Centrul Internațional ,,La Strada” face apel către autoritățile de resort, în vederea operării unor modificări legislative menite să asigure o mai bună aliniere a legislației naționale la standardele internaționale și o mai bună protecție pentru copii: Revizuirea definiției consimțământului, în conformitate cu recomandările GREVIO, astfel încât investigarea și urmărirea penală să se bazeze pe noțiunea de consimțământ liber exprimat. Lipsa rezistenței fizice sau pasivitatea victimei nu trebuie interpretate ca acceptare. Reglementarea explicită a vârstei minime a consimțământului sexual, prin completarea legislației penale, în linie cu modele existente în alte state europene. Stabilirea unei limite clare de 14 ani ar contribui la eliminarea interpretărilor eronate în aplicarea prevederilor legale privind infracțiunile sexuale. Clarificarea diferenței de vârstă între agresor și victimă, pentru a evita sancționarea penală a minorilor în situațiile de relații consimțite între persoane apropiate ca vârstă. În acest sens, se propune înlocuirea formulărilor generale („nivel apropiat de dezvoltare”) cu criterii clare și predictibile, de tipul: „diferența de vârstă nu depășește 2 ani”. Elaborarea de ghiduri metodologice și/sau intervenții legislative suplimentare, care să clarifice aplicarea normelor privind consimțământul în cazul minorilor sub 14 ani și încadrarea juridică a faptelor prevăzute de lege. Prin activitățile campaniei se urmărește reducerea stereotipurilor și prejudecăților privind violența sexuală asupra minorilor în rândul profesioniștilor din domeniul justiției, poliției, sistemului medical și asistenței sociale, prin aplicarea corectă a conceptului de consimțământ și promovarea unei abordări bazate pe empatie, respect și drepturile victimelor. Activitățile vor include sesiuni de informare, acțiuni publice de solidaritate, campanii educaționale și inițiative de conștientizare dedicate publicului larg, iar în premieră, programul de instruire va integra și un modul privind bunăstarea și reziliența la locul de muncă pentru profesioniști din domeniul dreptului, justiției și membrii echipelor multidisciplinare. Denim Day, marcat anual în ultima zi de miercuri a lunii aprilie, are o istorie de peste 30 de ani și simbolizează solidaritatea cu victimele violenței sexuale și protestul împotriva stereotipurilor și prejudecăților care pot împiedica accesul la justiție. Inițiativa a apărut în anul 1992, după o decizie controversată a Curții Supreme din Italia, care a anulat o condamnare pentru viol, declanșând proteste publice și o mișcare globală de solidaritate. Din aprilie 2018, campania de sensibilizare „Denim Day” este marcată și în Republica Moldova, la inițiativa Centrului Internațional „La Strada”. În acest an aceasta este implementată cu suportul KVINFO.