Violenţa sexuală în Republica Moldova: între judecăţi şi prejudecăţi

"Violenţa sexuală în Republica Moldova: între judecăţi şi prejudecăţi",a fost tema conferinţei de presă din 15 februarie curent la Agenţia de presă IPN. Organizată  de Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”, conferinţa a adus de fapt în faţa jurnaliştilor datele unui nou studiu un nou studiu „Asigurarea accesului victimelor violenţei sexuale la protecţie legală şi socială adecvată”, rea­li­zat de Centrul de Investigaţie şi Consultanţă „Sociopolis” la comanda Centrului Internaţional „La Strada”. Studiu menit să identifice, împreună cu mass-media, răspunsuri la un şir de întrebări vizând infracţiunile de violenţă sexuală asupra femeii: Care sunt factorii ce menţin subiectul violenţei sexuale asupra femeilor şi fetelor din societatea noastră în zona tabu? De ce majoritatea populaţiei nu percepe abuzul sexual ca infracţiune gravă, iar violul conjugal îl interpretează ca o obligaţie ce reiese din relaţiile de familie? De ce persoanele care au suferit de violenţă sexuală nu au încredere în organele de drept şi nici în cei din preajmă? De ce societatea noastră mai rămâne în prizonieratul unor prejudecăţi sociale de a blama de obicei vic­tima, dar a trata agresorul cu îngăduinţă? De ce calea spre protecţia legală şi socială a victi­me­lor violenţei sociale este încă foarte anevoioasă?

Studiul este o primă încercare a de a arăta dimensiunea şi gravitatea infracțiunilor sexuale în Re­pu­blica Moldova, dar şi de a evalua modul în care persoanelor supuse acestor infracțiuni le este asi­gurat accesul la protecţie atât prin prisma opiniei specialiştilor din sistemul de justiţie, organelor de drept şi cel social, cât şi a opiniei persoanelor afectate de violența sexuală. Dar mai este şi un prim efort al autorilor şi actorilor antrenaţi în prevenirea acestui fenomen de a deschide cortina în­dă­rătul căreia descoperim o realitate crudă, pe care şi-au pus scopul să o aducă la cunoştinţa fac­to­rilor decizionali, întregii comunități. Întrebarea este dacă suntem gata să-i acceptăm provocările și să căutăm în comun soluții ori vom continua să ne ascundem după aceleași stereotipuri și pre­ju­de­căți, stigmatizând victima și tratând de cele mai multe ori cu indulgență agresorul.

În Republica Moldova infracţiunile privind viaţa sexuală reprezintă o categorie specifică de in­frac­ţiuni numărul cărora este în creştere atât în datele statistice, cât şi în cronicele operative ale organelor poliţieneşti. Însă nu toate formele acestei infracţiuni sunt tratate pe măsură şi nici con­ştien­tizate de comunitate. Dacă infracţiunea de viol este tratată ca atare de legislaţie, cele de hăr­ţu­i­re sexuală, acostarea copiilor în scopuri sexuale rămân încă în zone mai gri. În acest context, cer­cetarea şi-a propus drept scop să analizeze diferenţa dintre prevederile cadrului normativ şi modul practic al asigurării protecţiei legale şi sociale a victimelor violenţei sexuale. În mod special, stu­di­ul s-a axat pe identificarea serviciilor existente pentru femeile ce au suferit de această in­frac­ţiune, cunoaşterea nevoilor acestora şi care este răspunsului statului, sistemului la aceste nevoi, pe ana­liza competenţei specialiştilor ce oferă servicii pentru aceste categorii de persoane, pe iden­ti­fi­carea lacunelor existente în asigurarea accesului lor la protecţie legală şi socială adecvată, dar şi pe formularea unor recomandări pentru îmbunătăţirea serviciilor respective. Studiul prezintă de ase­me­nea şi o clasificare a actelor de violență sexuală în legislația națională actuală, dar și o trecere în revistă a obstacolelor în asigurarea unei protecţii eficiente a victimelor violenţei în familie, inclu­siv violenței sexuale.

Grupul țintă sunt manageri de servicii din domeniul sistemului de protecţie legală şi socială, dar și persoanele afectate de violenţa sexuală însele. Autorii studiului constată că protecția efectivă a drep­turilor fiecărui cetăţean este o condiție sine qua non a tuturor proceselor legale dintr-o so­ci­e­tate democrată, unde supremația legii veghează asupra prevenirii oricăror atentate contra drep­tu­ri­lor și libertăților fundamentale ale omului. Cercetarea dă în vileag și o serie de provocări ale sis­te­mu­lui de drept din Republica Moldova. Foarte des intervenţia poliţistului de sector în astfel de cazuri se rezumă la recomandarea VVS să ierte agresorul spre a nu iniţia dosar penal, declarațiile victimelor nu sunt luate în seamă, inclusiv de rude. O altă lacună este că sistemul de drept este perceput ca asigurând drepturile și libertățile persoanei bănuite de săvârşirea infracţiunii, legislaţia nu oferă un statut special VVS în raport cu victimele altor infracţiuni, ceea ce face ca ele să nu aibă încredere în organele de drept și societate.

Confruntarea directă a VVS cu agresorul conduce de multe ori la manipularea victimei sau amenințarea ei, ceea ce rezultă cu retragerea plângerii, iar uneori chiar cu condamnarea victimei pentru declarații false.  De regulă, copiii şi victimele violului conjugal tolerează fenomenul mulţi ani la rând şi apelează după ajutor când nu mai pot suporta, toate acestea complicând probarea infracțiunii. Pe de altă parte, persoa­ne­le care au suferit de pe urma infracţiunilor cu caracter sexual semnalează cazurile de infracţiuni sexuale atunci când sunt încurajate de cineva să pedepsească agresorul.

Totodată, încă foarte puţine victime ale violenţei sexuale beneficiază de asistenţa psihologică după ce depun plângere la poliţie şi a fost iniţiată cauza penală împotriva agresorului. În sfârșit, problema vio­len­ţei sexuale încă nu constituie o prioritate nici pentru APC, nici pentru APL. Autorităţile ar fi să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru realizarea drepturilor acestor persoane la protecţie și asistență adec­va­tă, iar societatea civilă, împreună cu comunitatea donatorilor, ar putea contribui semnificativ la dezvol­tarea serviciilor de suport pentru ele.

Studiul „Asigurarea accesului victimelor violenţei sexuale la protecţia legală şi socială adecvată” a fost realizat în cadrul proiectului cu acelaşi nume, având suportul financiar al Ambasadei SUA la Chișinău.