Statul eșuează în asigurarea protecției celor mai vulnerabile persoane împotriva traficului de ființe umane

De Ziua mondială împotriva traficului de persoane, Centrul Internațional „La Strada” reafirmă eșecul sistemic al Republicii Moldova în răspunsul naţional la fenomenul traficului de fiinţe umane.

În cel mai recent raport publicat, în iunie curent, de Grupul de experți GRETA, organism al Consiliului Europei, sunt confirmate multiple lacune în implementarea Convenției privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Răspunsul autorităților este calificat drept fragmentat și neadaptat la nevoile reale ale celor mai vulnerabile persoane.

GRETA a evidențiat  domenii care necesită intervenția prioritară a autorităților, inclusiv următoarele:

• Prevenirea exploatării copiilor în instituțiile rezidențiale şi exploatării prin munca în agricultură;
• Identificarea victimelor traficului de ființe umane, în special a victimelor exploatate prin muncă și a victimelor în rândul solicitanților de azil ori migranților străini;
• Asigurarea asistenței pe termen lung victimelor și facilitatea reintegrării acestora în societate, inclusiv prin acces la piața forței de muncă și servicii sociale;
• Asigurarea faptului că toate victimele traficului de ființe umane beneficiază de acces efectiv la îngrijirea medicală publică, prin includerea acestora în categoriile de persoane vulnerabile acoperite de asigurarea medicală;
• Asigurarea investigării prompte și urmăririi penale eficiente ce conduce la sancțiuni proporționale și descurajatoare și examinării judiciare în termeni rezonabili, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (referitoare la articolul 6, alineatul 1 din CEDO) și standardele stabilite de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) şi altele.

În context, amintim că la începutul acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru investigare ineficientă a unei plângeri de muncă forțată și abuz sexual comis de către familia în care a fost plasată o femeie cu dizabilități intelectuale, în urma dezinstituționalizării dintr-un internat psihoneurologic (cauza I.C. contra Republicii Moldova).

CEDO a constatat că statul a eșuat în prevenirea riscurilor de trafic și exploatare. Deși împrejurările specifice ale cazului indicau despre o suspiciune credibilă cu privire la faptul că reclamanta ar fi putut deveni victima traficului de ființe umane sau a altor forme de exploatare, autoritățile nu au prevenit aceste riscuri. Ancheta a fost superficială, fără investigarea contextului coercitiv și a vulnerabilității reclamatei. Organul de urmărire penală nu a examinat infracțiuni alternative în contextul în care faptele descrise de reclamantă nu întruneau elementele componenței de infracțiune de trafic de ființe umane.

Acest caz nu este unic. În ultimii cinci ani, 935 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate în Republica Moldova. Majoritatea provin din medii extrem de vulnerabile – zone rurale sărace, familii dezorganizate, centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, șomeri sau migranți aflați în dificultate.

În toată această perioadă, Centrul Internațional ,,La Strada” a înregistrat 331 apeluri privind prezumate cazuri de trafic și exploatare ce vizează 525 persoane și a oferit asistență psihologică și juridică la 73 de victime ale traficului de copii.

Experiența  Centrului Internațional ,,La Strada” în domeniul antitrafic ne confirmă următoarele probleme sistemice:

• Fenomenul traficului de ființe umane e profund afectat de ultimele tendințe migraționale și de impactul tehnologiilor, ceea ce face ca fenomenul să se manifeste diferit. Asta creează provocări în calificarea faptelor, dar și în administrarea probelor.
• Proceduri îndelungate de investigare a cazurilor de trafic de ființe umane și tergiversarea cazului în instanță e o strategie folosită de apărare. În multe cauze, în special cele cu mai mulți inculpați, partea apărării folosește în mod intenționat diverse metode pentru a prelungi desfășurarea procesului de judecare, ceea ce afectează încrederea victimelor în justiție și le expune stereotipurilor și prejudecăților.
• Cazurile de trafic de ființe umane și trafic de copii sunt identificate tardiv. În unele cazuri, victimele minore au fost identificate după 5 ani de exploatare sexuală.
• Autoritățile naționale au capacități limitate de răspuns la cazuri de trafic de ființe umane a migranților străini, identificate pe teritoriul Republicii Moldova.

În contextul Zilei mondiale împotriva traficului de persoane, marcată anual la 30 iulie, Centrul  Internațional „La Strada” face apel către Guvern să aibă o abordare complexă în remedierea încălcărilor admise în Cauza I.C. contra Moldovei și în prevenirea ulterioarelor încălcări. De asemenea, la elaborarea planului de acțiuni în vederea executării acestei hotărâri, să țină cont  de constatările GRETA în domeniu.

La fel, în contextul reformelor instituționale de excludere a specializării organului de urmărire penală și justiție în domeniul investigării și examinării infracțiunilor de trafic de ființe umane, facem apel către autorități și solicităm să fie întreprinse cu prioritate următoarele acțiuni:

• Elaborarea unei analize a fenomenului traficului de ființe umane în dinamică, cu accent pe noile tendințe și provocări;
• Realizarea unei analize privind impactul reformelor din domeniul organelor de drept și justiție în domeniul antitrafic, ținând cont de recomandările internaționale în domeniu, inclusiv cele setate de Parlamentul European prin Directiva 2011/36/UE;
• Instruirea tuturor angajaților poliției din cadrul Direcției Urmărire Penală a INI și angajaților poliției din Inspectoratele de Poliție teritoriale privind investigarea infracțiunilor de trafic de ființe umane și abordarea centrată pe victimă, inclusiv în cazurile de exploatare sexuală necomercială;
• Elaborarea și circularea unor linii directorii/instrucțiuni privind investigarea eficientă și ordinea de examinare a probelor în investigarea cazurilor de trafic de ființe umane, inclusiv cu recomandări privind rolul și implicarea altor specialiști în suportul victimelor (însoțitori, psihologi, etc.).

Anual, la 30 iulie este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane fiind proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013.