Sistemul nu oferă un remediu efectiv victimelor abuzurilor sexuale

Victimele infracţiunilor cu caracter sexual sunt adesea revictimizate  în instanţă, nu le sunt explicate drepturile sale într-un limbaj accesibil,  şi sunt expuse întrebărilor denigratoare din partea participanţilor la proces. Constatările se conţin într-un studiu tematic elaborat de experţii Centrului Internaţional „La Strada”. Pe de altă parte, autorităţile dau asigurări că vor lua măsuri pentru a înlătura cât de curând practicile abuzive semnalate de reprezentanţii societăţii civile.

Implicarea victimei în examinarea urmăririi penale

Potrivit autorilor studiului, în Republica Moldova, se constată o interpretare eronată a consimțământului victimei infracțiunii de viol, în special când victima încă nu a atins vârsta de 16 ani. Din cauzele cercetate s-au atestat situaţii de recalificare a faptelor din viol, prevăzut de art. 171 CP în întreținerea unui raport sexual cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani, prevăzut de art. 174 CP. În examinarea acestor cauze nu se ţine cont de cele relatate în plângere, explicații, audieri, unde victima declară că nu și-a exprimat acordul cu privire la întreținerea unui raport sexual. Cu toate acestea, ofițerul de urmărire penală se bazează pe constatările din raportul medico-legal, în care nu sunt constatate vătămări corporale, și pornește urmărirea penală pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 174 CP. Experţii au constatat că în una din trei cauze examinate, oamenii legii au iniţiat urmărire penală pe o altă faptă, mai uşoară decât cea care se conţinea în actul de sesizare. De obicei, victima nu este informată despre acest fapt, la fel ca şi în cazul în care victima reclamă viol în grup, iar unele persoane sunt scoase  de sub urmărire penală.

Potrivit rezultatelor studiului, în 90 la sută din cazuri victima nu a fost prezentă la şedinţa preliminară sau la prima şedinţă de examinare a cauzei. Asta pentru că, fie acesta nu a fost înştiinţată despre examinarea cauzei, fie procurorul nu a a asigurat prezenţa victimei la şedinţa  de judecată.

„Eşti supărată pentru ce ţi-a făcut?”

Mai mult decât atât, în instanţă, victima este adesea întrebată lucruri despre pe care juriştii „La Strada” le califică drept irelevante. „Eşti supărată pe făptuitor pentru ce ţi-a făcut?”, „Anterior aţi mai întreţinut relaţii sexuale? Dacă da, cu cine?”, „De la ce vârstă ai început viaţa sexuală?”, „Cine te-a dezbrăcat de haine?”, „Consumaţi alcool?” – sunt numai câteva dintre aceste întrebări.

Din 240 cauze penale, doar într-o singură cauză penală a fost solicitată audierea victimei cu înlăturarea inculpatului din sala de judecată. Numai în alte două din cauzele penale studiate, ofiţerul de urmărire penală şi procurorul au refuzat să confrunte victima cu agresorul. Audierea victimei în prezența inculpatului, spun autorii studiului, este o practică des întâlnită, care face victima să retrăiască momentele abuzului la care a fost supusă. Doar în două cauze penale victima a fost asitată de un avocat ales.

În unul din trei cazuri victima cere încetarea urmăririi penale

Plasarea victimei într-o situaţie nefavorabilă şi stresantă, spun autorii studiului, o încurajează pe aceasta să cedeze, prin retragerea plângerii. Astfel, în fiecare a treia cauză penală cercetată, victima a cerut încetarea urmăririi penale în legătură cu împăcarea părţilor, iar instanţa nu a cercetat în ce condiţii ar fi avut loc împăcarea şi dacă victima a fost influenţată sau manipulată să ia această decizie. În cazul victimelor minore, practica arată că cererea de încetare a procesului penal pe motivul împăcării părţilor e depusă de avocat, iar judecătorii şi procurorii nici măcar nu cer opinia victimei.

O altă acţiune procesuală dăunătoare, efectuată de ofiţerul de urmărire penală este îndemnarea victimei să reproducă, la locul faptei modul în care a fost abuzată.

În majoritatea cauzelor, instanţele de judecată au condamnat abuzatorii pentru infracţiunile incriminate. Totuşi, din toate cauzele cercetate, patru s-au soldat cu achitare, trei dintre ele fiind pronunţate de unul şi acelaşi judecător.

Recomandări

În acest context, autorii analizei, experţi din cadrul Centrului Internaţional „La Strada”, au venit cu o serie de recomandări adresate autorităţilor.

Astfel, legiuitorii ar urma să adopte amendamente la Codul penal şi Codul de procedură penală pentru a nu mai admite înlăturarea răspunderii penale în cazul împăcării victimei cu infractorul. La fel, instituţiile de resort ale statului sunt îndemnate să revizuiască noţiunea de „consimţământ” din Codul penal al Republicii Moldova, în cazul infracţiunilor privind viaţa sexuală, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Istanbul.

În ceea ce priveşte lucrul nemijlocit cu victima unei infracţiuni cu caracter sexual, experţii insistă  să fie evitate atitudinile stigmatizante, să fie reformulate întrebările pe care le acordă reprezentanţii organelor de drept aşa ca acestea să nu mai atenteze la demnitatea victimelor, dar şi să îşi motiveze mereu deciziile de clasare a cauzei sau de scoatere a presupusului abuzator de sub urmărire penală.

Recomandările, 45 la număr, se mai referă la reabilitarea victimelor, instruirea profesioniştilor şi informarea publicului despre fenomen. O copie a studiului, care conţine şi lista integrală cu recomandări, a fost remisă factorilor de decizie din cadrul Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parlamentului. La rândul lor, autorităţile au dat asigurări că vor lua măsuri pentru a înlătura cât de curând practicile abuzive semnalate.