Răspunsul sistemului național anti-trafic trezește motive de îngrijorare

În contextul Zilei Europene pentru combaterea traficului de ființe umane (TFU), marcată anual pe data de 18 octombrie, CI La Strada Moldova vine să evidențieze principalele probleme din domeniu și să traseze câteva recomandări pentru comunitatea națională anti-trafic.

Contrar așteptărilor, traficul de ființe umane rămâne o realitate recunoscută drept provocare globală pentru umanitate. Eradicarea acestui fenomen este menționată ca unul dintre obiectivele Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 proclamate de ONU și ca o prioritatea absolută a politicii Uniunii Europene. Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a lansa o nouă strategie a UE pentru eradicarea traficului de ființe umane, care urmează să fie adoptată în primul trimestru al anului 2021.

Anul acesta se împlinesc 15 ani de la adoptarea Convenției Consiliului Europei privind lupta împotriva TFU (2005) și 20 de ani de la adoptarea Protocolului de la Palermo adițional la Convenția ONU împotriva criminalității transfrontaliere organizate (2000) - două cele mai importante acte internaționale din domeniul dat. Republica Moldova a aderat la ele în anii 2005- 2006. De-a lungul anilor,cu sprijinul comunității internaționale, Moldova a întreprins acțiuni pentru a depăși problemele legate de contracararea traficului. Сu toate acestea, politicile naționale anti-trafic au încă multe lacune, printre care:

1. Capacitatea de funcționare redusă a Direcției Secretariate Permanente a Cancelariei de Stat - organul principal de coordonare a politicilor  naționale  anti-trafic

Direcția Secretariate Permanente (DSP) a fost creată prin Hotărârea Guvernului nr.915/2018prin fuzionarea Secretariatului Permanent al Comitetului Național pentru combaterea traficului de ființe umane (SP AT) cu alte secretariate din cadrul Cancelariei de Stat. Ca rezultat, SP AT a pierdut statutul de serviciu separat șiindependența în luarea deciziilor operative. În prezent, numai un singur angajat asigură coordonarea politicilor naționale anti-trafic. Acest fapt pune în pericol implementarea Strategiei Naționale pentru Prevenirea și Combaterea TFU 2018-2023 – principalului document politic național în domeniul anti-trafic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.461/2018.

2. Diminuarea capacităților organelor de drept specializate în domeniul anti-trafic

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale  (PCCOCS) a fost creată în 2016, în contextul reformei Procuraturii Generale, cu atribuții de exercitare şi conducere a urmăririi penale. Biroul Anti-trafic din cadrul PCCOCS a fost creat atunci dintr-o echipă de procurori specializați în investigarea infracțiunilor de TFU, comise de grupuri criminale organizate. Însă, în virtutea schimbărilor politice din ultimele 18 luni, această specializare s-a pierdut, generând o lacună care subminează urmărirea penală eficientă a cazurilor complexe de TFU și protecția victimelor.

3. Scăderea nivelului de profesionalism al specialiștilor organelor de drept și încălcarea drepturilor victimelor traficului

Fluctuația permanentă a cadrelor, mai ales a angajaților cu experiență de muncă, sunt specifice pentru comunitatea anti-trafic din Republica Moldova, în special pentru organele de drept specializate. Memoria instituțională și expertiza specială din teren se pierd, în timp ce tinerii angajați nu dețin competențe minime necesare pentru gestionarea infracțiunilor sensibile și complexe din domeniul anti-trafic. Aceste fapte afectează direct drepturile persoanelor traficate.

În ultimii 2 ani, cel puțin 5 minore care sunt părți vătămate în cauze penale de trafic de copii, au fost recunoscute în calitate de bănuite în cauze de trafic de copii, care ar fi recrutat și exploatat sexual alte minore. Or, tocmai pentru că au fost și ele traficate o perioadă îndelungată, minorele au ajuns să normalizeze prestarea serviciilor sexuale, implicând și alți copii în lanțul exploatării sau făcând-o la solicitarea traficantului lor.

Practica defectuoasă de pedepsire a victimelor TFU, în special minorilor, pentru infracțiuni săvârșite în legătură cu situația lor de exploatare este o încălcare gravă a dreptului lor legal garantat de standardele internaționale (principiul nepedepsirii) și de legislația națională.

În contextul celor expuse mai sus, considerăm că, la această etapă, sistemul național anti-trafic nu poate fi reabilitat decât printr-o abordare complexă, care ar presupune acțiuni simultane de consolidare a Direcției Secretariate Permanente a Cancelariei de Stat și capacităților organelor de urmărire penală, în sensul respectării drepturilor victimelor TFU, precum și instituirea de facto a Biroului Anti-trafic din cadrul PCCOCS.