Moldova înregistrează restanţe la capitolul protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual
Autoritățile statului eșuează în reabilitarea copiilor care au suferit de exploatare și abuz sexual, măsurile de intervenție pentru agresorii sexuali lipsesc cu desăvârșire, prevenirea este fragmentară, iar protecţia copiilor faţă de riscurile abuzului si exploatării sexuale online este încă o mare provocare. Aceste, dar și alte constatări, inclusiv recomandările de rigoare, se regăsesc într-un raport tematic, realizat de experții Centrului Internațional ”La Strada”, făcut public astăzi, 21 noiembrie.
În contextul Zilei Europene pentru Protecția Copiilor împotriva Exploatării Sexuale, Centrul Internațional ,,La Strada” lansează un studiu care cercetează în ce măsură, la cinci ani de la ratificare, Republica Moldova a implementat măsurile stabilite de Convenția de la Lanzarote, conform angajamentelor asumate.
”Analiza pe care am realizat-o scoate în evidență un șir de neajunsuri și lipsuri de ordin strategic, care denotă că autoritățile nu au demonstrat voința necesară pentru a stop violenţa sexuala faţă de copii, constatând lipsa unei platforme unice care ar stabili responsabilitățile și obligațiile exacte ale fiecărei instituții, ar permite o organizare a transpunerii în practică a angajamentelor asumate, monitorizarea și evaluarea impactului măsurilor întreprinse. La fel cum am constatat lipsa unor date unificate, calitative privind incidentele de abuz sexual şi exploatare sexuală, astfel deducem că autoritățile nu și-au propus până la acest moment să identifice la modul serios factorii de risc sau noile tendințe ale fenomenului” a menționat Ana Revenco, președinta ”La Strada”.
În particular, Convenția Lanzarote obligă Guvernul Republicii Moldova să ia măsuri pentru a asigura educația copiilor despre riscurile exploatării sexuale și abuzului sexual. Pentru aceasta, copiii trebuie să beneficieze întâi de toate de o educație sexuală corespunzătoare vârstei. ”La capitolul prevenire, odată cu semnarea Convenției, Executivul de la Chișinău și-a asumat că va iniția reforme inclusiv în învățământ. Asta înseamnă că fiecare copil, încă din băncile școlii ar trebui să beneficieze de educație sexuală și educație privind utilizarea în siguranță a Internetului astfel ca aceștia să își cultive o reziliență la exploatare și abuz. Acest lucru întârzie să se întâmple, iar programele de instruire a specialiștilor din sectorul învățământ, sănătate, protecție socială, poliție, justiție, sport, cultură și divertisment nu reflectă subiectul exploatării sexuale și abuzului sexual față de copii, fapt care duce la imposibilitatea semnalării timpurii a cazurilor de exploatare și abuz. Or atât copii, cât și adulții ar trebui să cunoască care sunt semnalmentele acestui tip de infracțiune și modalitățile de prevenire ale acestuia” susține Elena Botezatu, una dintre autoarele raportului.
Restanţe serioase se înregistrează şi la capitolul protecţia victimelor. Astfel, programe de reabilitare şi reintegrare complexe şi de lungă durată a copiilor victime car au suferit de exploatare şi abuz sexual, cum ar fi trafic de copii în scop sexual, implicare în prostituţie şi pornografie sau producerea materialelor cu abuz sexual nu există în ţară. „Servicii de intervenție în situații de criză, pe timp de noapte, în week-end, dar și servicii mobile şi multidisciplinare lipsesc, nefiind posibilă intervenția eficientă pentru ca drepturile copilului să fie protejate”, mai susţine Elena Botezatu.
Cercetarea constată unele deficiențe ale cadrului legal privind abuzurile sexuale online. ”La fel de grave sunt lacunele legislative care permit abuzatorilor să evite răspunderea penală în cazuri de abuz al copiilor. Pentru că este vorba inclusiv despre infracțiuni grave, insistăm ca autoritățile să revizuiască acest aspect”, a menționat Natalia Bayram, avocată în cadrul organizației. Potrivit acesteia, violența sexuală față de copii este una din cele mai grave forme de violență față de copii, iar aceasta necesită elaborarea unei legi speciale și complexe, care să stabilească clar instituțiile competente și obligațiile acestora în domeniile de prevenire, investigare și protecție a copiilor față de abuzul și exploatarea sexuală.
La capitolul măsuri pentru abuzatori sexuali, s-a constatat că statul nu a elaborat programe de asistență şi intervenție pe durata ispășirii pedepsei, dar și programe de resocializare și monitorizare a celor care și-au ispășit pedeapsa, astfel fiind condiționată recidiva.
Urmare a constatărilor, experții ”La Strada” au venit și cu o serie de recomandări pentru instituțiile statului. Astfel, autorii publicației recomandă dezvoltarea serviciilor de consiliere atât pentru copiii-victime, cât și pentru persoanele care se simt atrase de copii și adolescenți și au temerea că ar putea săvârși un abuz asupra acestora. La fel, ar urma să fie dezvoltate servicii la nivel local, care să acorde asistență calificată copiilor victime ale infracțiunilor sexuale, inclusiv servicii complexe pentru o perioadă lungă de timp în scopul reabilitării și reintegrării lor sociale.
În școală, dar și prin intermediul campaniilor de informare, mai spun experții, trebuie să fie asigurată o minimă educație sexuală a copiilor și adolescenților, astfel ca aceștia să își cultive o reziliență la exploatare și abuz. Utilizarea în siguranţă a tehnologiilor informaţionale trebuie să se regăsească expres în programul şcolar. Mai mult, așa cum prevede și Convenția Lanzarote, copiii trebuie consultați la elaborarea politicilor publice ce îi vizează.