Studiu privind practicile de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor în context umanitar: evaluări, recomandări și validare

Pe 29 noiembrie, CI „ La Strada a organizat o masă rotundă de prezentare, dezbatere și validare a studiului privind practicile de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor în context umanitar. Participanții interesați de subiect - reprezentanții autorităților administrative cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și a violenței în familie, organizațiilor interguvernamentale şi organizațiilor societății civile active în domeniu.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului ,,Protejarea femeilor de violență în bază de gen și violență sexuală în situații de urgență”, implementat de Centrul Internațional ,,La Strada”, cu suportul UN Women și finanțat de Fondul Femeilor pentru pace și asistență umanitară (Women’s Peace and Humanitarian Fund). Evenimentul se înscrie în agenda de manifestări parte a campaniei „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”.

Se întâmplă în condițiile în care conflictele armate și alte situații de urgență creează un context dificil în care violența față de femei capătă noi forme și conotații. Vulnerabilitatea femeilor și fetelor devine mai sporită, fiind determinată de situația socială și politică instabilă, de lipsa unei infrastructuri și a unor servicii adaptate pentru persoanele strămutate. Inegalitatea între femei și bărbați devine și mai vădită, fiind generată de suprasolicitarea femeilor, care în aceste condiții furnizează sprijinul nemilitar, își asumă integral responsabilitățile vitale pentru sine și copii, constituind o a doua linie de apărare a țării.

„A trebuit să recunoaștem că nu știm suficient de multe în noile condiții și cu o categorie nouă de beneficiare...”

Elena Botezatu: „Este momentul potrivit de a discuta această nouă manifestare a violenței, față de femeile refugiate. E un context dificil, în care trebuie să recunoaștem că nu știm suficient de multe, întrucât avem de a face cu o nouă categorie de beneficiare, refugiatele, care, practic au ajuns la noi peste noapte, cu riscul de a fi supuse diferitor forme de violență, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, în timpul tranzitării sau în timp ce își găseau adăpostirea temporară.

Fiind o nouă categorie de beneficiare, sigur că noua provocare era de a găsi modul corect de a răspunde problemelor legate de prevenirea și combaterea violenței față de aceste femei. Datele internaționale arată clar că femeile strămutate, afectate de război, la diferite etape ale căii lor parcurse, pot și sunt expuse unor forme de violență. Astăzi vom prezenta angajamentele internaționale de protecție a drepturilor acestor categorii de persoane, dar și să identificăm lacunele cu care Republica Moldova se confruntă în a răspunde actelor de violență față de femei și fete în context umanitar.”

Raportul conține și referințe la angajamentele, pe care le are Republica Moldova, fiind o țară care nu e parte a conflictului armat, dar o țară, care primește în adăpostire și oferă protecție unui număr foarte mare de persoane refugiate.

Vorbitoarele s-au referit și la contextul politicilor publice, întrucât în luna iunie a expirat Strategia de țară privind Combaterea violenței față de femei, un document foarte important și amplu, cu acțiuni de combatere a acestui fenomen.

„Incidența acestor cazuri la nivel internațional cresc și vigilența noastră – pe măsură”

Svetlana Andrieș, specialistă Programe ONU în Moldova: „Din aprilie, când a fost lansat acel apel de propuneri pentru a spori măsurile de combatere a TFU și a diferitor forme de violență față de refugiați, am sporit măsurile de protecție și vigilența. Sunt dovezi că incidența acestor cazuri la nivel internațional cresc și provocarea noastră, a celor care nu avem experiență de lucru în context umanitar, a fost cum încadrăm aceste cazuri, cum le tratăm, care este măsura de asistență necesară. A urmat crearea grupurilor de lucru și intervenții. E important să constatăm că grație operativității cu care s-a acționat, s-a reușit să se discute mult, să se clarifice, să se aplice noi și noi modele de reacție. Mulți din cei care oferă suport, susținere și servicii eventualelor victime ale violenței sau supraviețuitoarelor, sunt la curent cu procedurile și pot oferi instruiri.”

După o trecere în revistă a ceea ce înseamnă angajamente internaționale, racordarea acestora și armonizarea lor cu legislația națională, s-a discutat pe marginea studiului propriu zis și a recomandărilor, întrucât la eveniment participă actori internaționali, cu experiență în gestionare unor astfel de crize, dar și actori locali, care au însușit din mers anumite chestii până la moment.

„Dacă vrei să știi cât de perfect e sistemul creat, întreabă cum îl simt beneficiarii”

Liliana Istrate-Burciu, Centrul Internațional ,,La Strada”, a vorbit despre partea ce ține de vulnerabilități și necesități a femeilor și fetelor strămutate și refugiate în Republica Moldova.

„Din anul 2020 ne tot confruntăm cu situații la limită, mai întai a fost pandemia, acum, iată războiul la hotar. Suntem într-o permanentă situație exceptională. În orice caz, trebuie să pornim de la necesități , vulnerabilități și riscuri, în special în interesul apărării drepturilor femeilor, care sunt cele mai implicate. Povara care a căzut pe umerii femeilor și fetelor este mult prea mare. Sistemul nostru de protecție și asistență a trebuit să facă față unei duble provocări: pe de o parte trebuia să asigurăm drepturile cetățenilor noștri, căci o dată cu războiul la hotar, problemele nu s-au terminat sau conservat. Pe de altă parte a venit valul de femei și fete strămutate din Ucraina, cărora trebuia să acordăm tot suportul necesar.

Femeile și fetele strămutate, la diferite etape, s-au confruntat cu diferite forme de violență: psihologică, fizică, sexuală și economică. E binecunoscut faptul că atunci când avem în preajmă un conflict armat, cazurile de infracțiuni privind viața sexuală sunt în creștere. Barierele și vulnerabilitățile pe care le întâmpină prezumatele victime ale unor astfel de cazuri, sunt și trebuiesc privite de societate ca și necesități:

Barierele de care se ciocnesc refugiații de război sunt clasice: lipsa de informare și accesare a serviciilor, diferența de limbi vorbite, contextul legal... toate acestea amplificate de neîncredere, frică, starea de anxietate, stres, nesiguranța, furia, starea de instabilitate emoțională, care sporesc gradul de vulnerabilitate. Totodată, e cazul să luăm în calcul preocuparea lor pentru asigurarea necesităților de bază: apă, hrană, adăpost, siguranță și securitate personală.

Atunci când suntem preocupați de asigurarea necesităților elementare, raportăm mai puțin cazurile de intimidare sau violență.

Apoi să luăm în calcul si migrația intensă. Moldova a fost o punte de trecere. Din cele peste 900 de mii de persoane care au intrat pe teritoriul RM, doar în jur de 90 de mii au rămas aici, restul s-au aflat în tranzit. Cât e de probabil apelul la organe de drept a prezumatelor victime, care au intenția de a pleca mai departe?

O expertă internațională cu experiență în asistență umanitară în zonă de conflict, a spus: Oricât de perfect ar fi sistemul pe care l-ai creat, dacă vrei să afli cât de funcțional este, întreabă beneficiarii cum simt ei acest sistem”

„Abordare complexă, servicii noi de tip Blue Dot sau Orange Safe Space, și fonduri salvatoare”

La rîndul ei, Doina Cazacu, Centrul Internațional ,,La Strada” a prezentat constatările Studiului din perspectiva practicilor de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și fetelor în context umanitar.

Experta a menționat, printre altele, că având în vedere profilul demografic al populației refugiate, în special femei și copii, există riscuri de protecție sporite, care includ violența sexuală, exploatarea și abuzul, precum și traficul de persoane:

„Riscul de violență bazată pe gen în context umanitar crește în adăposturi informale, facilități de primire și tranzit, centre de cazare pentru refugiați și în transportul de la frontieră, până la facilitățile de tranzit și mai departe către alte țări, în special transportul aranjat în mod privat, relevă studiul.

Respectiv, comunitatea actorilor umanitari au avut numeroase inițiative în domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen și violenței sexuale în context umanitar. Acestea au fost orientate atât pe asigurarea suportului informațional pentru femei și fete refugiate, consolidarea de capacități a profesioniștilor, crearea unor servicii noi adaptate contextului umanitar (centre statice de asistență de tip Blue Dot sau Orange Safe Space), dar și furnizare de ajutoare umanitare, prin distribuire de materiale de primă necesitate, de igienă, ori chiar ajutor material. Această abordare complexă a fost posibilă datorită expertizei și suportului partenerilor internaționali, care au reușit să redirecționeze și să aloce fonduri de milioane în vederea susținerii domeniului ce vizează prevenirea și protecția femeilor refugiate de orice formă de violență, în context umanitar”.

Concluzii și recomandări: capacitare, monitorizare, abilitare, politici și comunicare

Comitetele și mecanismele internaționale la care Republica Moldova este parte, integrează situația femeilor și fetelor refugiate, inclusiv din perspectiva riscurilor de violență în bază de gen ca unul din aspectele prioritare ce necesită a fi monitorizate, față de care trebuie întreprinse măsuri de prevenire, protecție și combatere, și care trebuie ulterior raportate din perspectiva progresului înregistrat. Prin urmare, în contextul politicilor și măsurilor menite să asigure protecția femeilor de orice formă de violență, trafic de ființe umane ori protecția copiilor, e necesară stabilirea unor măsuri specifice ce vizează situația refugiaților/cetățenilor străini ori apatrizi pe teritoriul Republicii Moldova.

Alte recomandări țin de: capacitarea organelor competente; suport în vederea revizuirii procesului de colectare a datelor dezagregate, ce ar reflecta și date/indicatori privind situația femeilor și fetelor refugiate, conform solicitărilor Comitetelor internaționale la care Republica Moldova este parte (Comitetul de la Lanzarote, Comitetul Grevio, Comitetul GRETA, etc.), intensificarea comunicării, elaborarea unui regulamentul privind plasamentul persoanelor strămutate și a protocoalelor de intervenție, precum și a altor standarde și ghiduri utile.

Experții „La Strada” speră că recomandările și constatările acestui studiu vor ajuta autoritățile publice naționale în procesul de elaborare a noului document de politici publice în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și violenței în familie, urmare a ratificării Convenției de la Istanbul, iar analiza tratatelor și recomandărilor internaționale, vor contribui la o abordare integrată a politicilor naționale care să includă acțiuni de prevenire, protecție și combatere a violenței față de femei la general și a femeilor strămutate ori refugiate, în particular.