Siguranța copiilor în mediul online a devenit subiect de planificare strategică, pus pe agenda autorităților publice

CI La Strada Moldova în parteneriat cu Fundația Soros Moldova au organizat, în data de 20 noiembrie curent, prezentarea studiului de politici publice „Siguranța online a copiilor. Cum poate fi îmbunătățit răspunsul statului pentru a preveni și combate abuzul sexual online față de copii?”. Studiul a fost realizat de Elena Botezatu, în cadrul proiectului Public Policy Fellowship al Fundației Soros Moldova.

Evenimentul a avut loc în contextul în care majoritatea documentelor de politici naționale, care vizează siguranța copiilor în mediul virtual, au expirat deja sau expiră la sfârșitul anului curent. Singurul document valabil în acest context rămâne „Strategia securității informaționale a Republicii Moldova pentru aa. 2019-2024”.

La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale și ai organizațiilor societății civile în domeniul protecției drepturilor copiilor: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene; Ministerul Educației, Culturii și Cercetării; Ministerul Justiției; Ministerul Finanțelor; Ministerul Economiei și Infrastructurii; Procuratura Generală; Cancelaria de Stat ș.a.

Majoritatea participanților la discuții au căzut de acord că, pentru Republica Moldova, cea mai indicată metodă de asigurare a continuității politicilor de protecției a drepturilor copilului în domeniul siguranței online ar fi elaborarea unui program distinct. În opinia specialiștilor, acesta ar servi drept cadru pentru planurile de acțiuni ale entităților implicate în implementarea politicilor din domeniul siguranței copiilor în mediul online.

„În condițiile de astăzi și prin prisma pandemiei, subiectul este extrem important, deoarece ține de educație, dar și de dezvoltarea personală a copiilor. Strategia pentru protecția copilului pe anii 2014-2020 tocmai expiră, iar Ministerul Sănătății acum este în proces de elaborare a Programului de Protecție a Copilului. În acest context, avem deja viziuni consolidate pe intern - am decis să includem subiectul siguranței copiilor în mediul online ca obiectiv specific în programul pe care urmează sa-l dezvoltăm în comun cu dumneavoastră”, a spus Djulieta POPESCU, Secretar de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Cert este că viitorul document de politici va trebui să prevadă mecanisme și acțiuni clare de înlăturarea a următoarelor lacune identificate în domeniul siguranței copilului online:

• Nivelul redus de înțelegere a subiectului de către înșiși reprezentanții autorităților publice, fapt confirmat prin permanenta confuzie dintre „siguranța online” și „securitatea cibernetică” regăsită în aproape toate documentele de politici publice din domeniu;
• Nivelul redus de cunoștințe și expertiză în rândurile specialiștilor din cadrul autorităților publice responsabile pentru implementarea acțiunilor din domeniul siguranței online;
• Lipsa unui mecanism de coordonare și monitorizare a documentelor de politici publice;
• Absența indicatorilor de cooperare dintre autorități; discrepanța informațiilor, absența datelor relevante raportate, în corespundere cu indicatorii de performanță setați.

În opinia Elenei BOTEZATU, Directoare a Programului Copii a CI La Strada Moldova și autoare a studiului, lipsa de capacități și problemele legate de resursele umane influențează direct calitatea informațiilor furnizate în rapoartele de implementare a planurilor de acțiuni în domeniul siguranței online. „Foarte multe date sunt contradictorii, nu sunt relevante sau nu țin de indicatorii care au fost planificați. Iar aceasta este o consecință a faptului că siguranța copiilor în mediul online a fost abordată oarecum superficial, deși s-au implementat anumite acțiuni”.

„Pandemia ne-a forțat să reducem comunicarea offline și a transferat toată lumea, de la mic la mare, în regimul online. Dacă adulții sunt destul de bine informați despre pericolele care ne urmăresc în mediul online, atunci copii sunt foarte vulnerabili, mai ales pentru că nu primesc informația necesară nici la școală, nici în familie. Este important să ținem cont de faptul că problema respectivă urmează să ia amploare. Unul din factorii principali fiind progresul uimitor a tehnologiilor informaționale și accesul, uneori nelimitat, al copiilor la diferite dispozitive digitale. Din această cauză, rolul autorităților publice este extrem de important. Statul trebuie să vină cu o strategie de intervenție coordonată la nivel inter-instituțional și un set măsuri concrete pentru a preveni și combate abuzul online față de copii. Aceste intervenții trebuie să asigure bunăstarea emoțională, fizică și sexuală a copilului în mediul online”, a menționat Natalia CAMBURIAN, directoare a departamentului Buna Guvernare, Fundația Soros Moldova.

„Dialogul din cadrul atelierului de astăzi este dovada că ne putem mobiliza. Sunt semne clare că începem să vedem problema abuzului copiilor în mediul online dintr-o perspectivă mai largă. Înțelegem că siguranța online este despre copil, și nu despre dispozitive, deci este despre comportamente, atitudini și nevoi ale copilului. Așadar, este tocmai momentul să insistăm pe această abordare și să avansăm cu măsuri corespunzătoare de răspuns la problemă”, a specificat Ana REVENCO, Directoare Executivă, La Strada Moldova.

Studiul arată că, în documentele de politici internaționale, siguranța copiilor online este fie subiectul unor politici tematice în domeniu, fie este integrată în documentele de politici cu o tematică mai vastă, spre exemplu - protecția drepturilor copilului. E recomandată delimitarea clară a măsurilor menite să contribuie la siguranța copiilor în mediul virtual și care pun accent pe bunăstarea emoțională, fizică și sexuală a copilului în mediul online, de cele ce se referă la securitatea online și care vizează protecția sistemelor informaționale, informațiilor, dispozitivelor la care are acces un copil.

Actualmente, măsurile de protecție a copilului în mediul online și de promovare a siguranței online sunt abordate fragmentar în politicile de stat, fără a exista o legătură logică între acestea. Acest fapt creează impedimente în evaluarea impactului politicilor, în determinarea dinamicii pozitive și eficientizarea rezultatelor obținute în domeniul de interes.

Studiul de politici publice „Siguranța online a copiilor. Cum poate fi îmbunătățit răspunsul statului pentru a preveni și combate abuzul sexual online față de copii?”a fost elaborat în cadrul proiectului „Public Policy Fellowship”, implementat de către Departamentul Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova.

Studiul integral poate fi accesat aici: https://cutt.ly/AhebJyP