Primul studiu sociologic despre violența digitală în Republica Moldova: fenomen răspândit, subraportat și cu impact major asupra vieții supraviețuitoarelor
Violența digitală împotriva femeilor reprezintă un fenomen extins și complex în Republica Moldova, cu efecte serioase asupra bunăstării emoționale, sociale și profesionale a supraviețuitoarelor, arată Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova”, lansat astăzi, la Chișinău, de către Centrul Internațional „La Strada” în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Moldova, sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale, cu susținerea financiară a Guvernului Marii Britanii.
Cercetarea evidențiază că 12% dintre utilizatorii de internet cu vârsta de peste 18 ani au fost victime ale cel puțin unei forme de violență digitală, în timp ce 25,4% au fost martori ai unor astfel de situații. Diferența semnificativă dintre experiențele directe și cele indirecte indică o subraportare accentuată și o normalizare socială a fenomenului.
Violența digitală se manifestă într-o varietate de forme, inclusiv distribuirea fără consimțământ a imaginilor intime, hărțuirea online, amenințările, șantajul sau accesarea conturilor fără permisiune. Rețelele de socializare sunt principalul spațiu în care aceste abuzuri au loc, concentrând peste 70% dintre cazuri.
Studiul arată că femeile tinere (18–29 ani) sunt cele mai vulnerabile, în special cele din mediul urban și cele cu o participare intensă în mediul digital. Totodată, agresorii nu sunt doar persoane necunoscute sau anonime, ci și persoane din cercul social al supraviețuitoarelor, ceea ce evidențiază caracterul relațional al violenței digitale.
Directoarea de Program a Centrului Internațional „La Strada”, Cristina Deliu, a declarat la eveniment că violența digitală este o formă de abuz care trebuie recunoscută, prevenită și sancționată. „Datele acestui studiu confirmă amploarea fenomenului și arată că nu mai putem trata aceste cazuri ca incidente izolate. Este necesar să fie create mecanisme clare de raportare, să fie consolidate capacitățile instituționale și să fie transmis un mesaj clar că responsabilitatea aparține agresorului, nu victimei.”
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a menționat că violența digitală împotriva femeilor nu este un fenomen marginal, ci o realitate care afectează profund siguranța și demnitatea lor. „Datele acestui studiu ne arată clar că trebuie să acționăm mai ferm și mai coordonat. Ministerul Muncii și Protecției Sociale își reafirmă angajamentul de a consolida mecanismele de protecție, de a sprijini supraviețuitoarele și de a contribui la dezvoltarea unor politici publice adaptate noilor forme de violență, inclusiv cele din mediul online”, a spus ministra.
Prezentă la eveniment, reprezentanta UNFPA Moldova, Karina Nersesyan, a subliniat: „Lansarea acestui studiu sociologic vine să umple un gol important de date și înțelegere despre violența digitală împotriva femeilor, un fenomen real, în evoluție și adesea invizibil în statistici, dar cu impact profund asupra supraviețuitoarelor. Pentru UNFPA, acest demers consolidează angajamentul de a sprijini Republica Moldova în dezvoltarea unor răspunsuri integrate, în care siguranța online devine o parte esențială a protecției împotriva violenței în bază de gen, iar fiecare femeie și fată să poată trăi liberă de violență, în orice spațiu, online sau offline.”
Directoarea de Dezvoltare la Ambasada Marii Britanii la Chișinău, Rose Thomson a declarat: „Pentru Regatul Unit, prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor este o prioritate centrală a politicii noastre externe. Guvernul britanic a declarat clar: violența împotriva femeilor și fetelor, inclusiv abuzul facilitat de tehnologie, reprezintă o urgență națională și internațională care necesită acțiuni coordonate pe termen lung. Acest studiu ne oferă ceva esențial: dovezi. El face vizibile amploarea, tiparele și impactul violenței digitale cu care se confruntă femeile din Moldova și oferă o bază comună pentru dialog între autorități, societatea civilă și partenerii de dezvoltare.”
Potrivit Studiului, deși 70% dintre respondenți afirmă că ar raporta astfel de cazuri, în realitate, rușinea, teama de judecată și frica de răzbunare sunt principalele bariere care împiedică raportarea. Încrederea scăzută în autorități și necunoașterea procedurilor legale contribuie, de asemenea, la subraportare. Impactul asupra supraviețuitoarelor este predominant psihologic, manifestându-se prin anxietate, stres, frică și scăderea stimei de sine. În lipsa unui sentiment de protecție instituțională, multe femei recurg la strategii defensive, precum auto-cenzura sau retragerea din spațiul online.
Totodată, cercetarea subliniază că răspunsul instituțional rămâne fragmentat și insuficient adaptat specificului mediului digital, fiind necesară o abordare integrată, centrată pe supraviețuitoare, care să includă sprijin psihologic, proceduri clare de raportare și o mai bună cooperare între instituții și societatea civilă.
Autorii recomandă consolidarea cadrului legal, dezvoltarea capacităților instituționale, educația privind siguranța online și schimbarea normelor sociale care tolerează violența digitală, deoarece aceasta nu este un fenomen izolat, ci parte a unui continuum al violenței de gen, care necesită un răspuns coordonat, sistemic și adaptat realităților digitale.
Studiul sociologic „Violența digitală împotriva femeilor în Republica Moldova” a fost realizat de Sociopolis Consultancy, în coordonare cu Centrul Internațional „La Strada”, în cadrul unui proiect implementat cu suportul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA), sub egida Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) și a Ministerului Muncii și Protecției Sociale și cu susținerea financiară a Guvernului Marii Britanii. Colectarea datelor cantitative și analiza statistică au fost realizate de CBS Research, iar colectarea datelor calitative, precum și analiza și interpretarea acestora au fost efectuate de Sociopolis Consultancy.
