0%

Povești de reziliență #1 ︱“Nimeni nu face nimic” — durerea unui tată, fiica căruia a fost victima unui viol în grup

Povești de reziliență #1 ︱“Nimeni nu face nimic” — durerea unui  tată, fiica căruia  a fost victima  unui viol în grup

Spre deosebire de celelalte zile, acea dimineață de marți părea mai liniștită. Tura consilierilor tocmai se schimbase și biroul se trezise la viață cu acea energie familiară - de grijă, cumpătare și atenție - care pulsează fiecare colț din micul spațiu al Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete. Un apel din acea dimineață avea să lase o amprentă adâncă asupra noastră și să rămână cu noi pentru mult timp înainte. 

La capătul firului era tatăl lui M., disperat, căutând dreptate pentru fiica sa. «Nimeni nu face nimic. Ajutați-ne, vă rog.», ne-a spus cu vocea tremurândă. M. era unica sa fiică. Tânără, cu visuri mărețe, care s-au spulberat în acea dimineață. Tocmai își revenise după pierderea conștiinței. Nu în noaptea violului, când fragmentele evenimentelor se pierduseră din memorie, ci dimineața, când realitatea crudă i s-a revelat în toată durerea ei și o amorțeală profundă i-a cuprins trupul, ca și cum timpul s-ar fi oprit și lumea ei ar fi încetat să mai existe. În aceeași zi, a fost internată la spital, unde medicii au intervenit asupra uterului și zonei ginecologice, încercând să atenueze durerea fizică. Am găsit-o la spital. Era foarte slăbită. La prima discuție, M. putea parțial reproduce ce i s-a întâmplat. Simțea o rușine profundă în a-și aminti despre noaptea, care i-a schimbat complet viața. Oferindu-i sprijinul nostru prin prezența avocatului și a psihologului, am fost lângă ea. În acea stare de neputință și slăbiciune, pe patul de spital, încă nu putea riposta sau contrazice, dar simțea, poate pentru prima dată, că nu este singură.  Exact acolo, în salonul de spital, în aceeași zi, au fost desfășurate primele audieri legale în prezența specialiștilor. Ulterior, M. a continuat reabilitarea, iar noi am muncit prin birouri pentru a-i apăra interesele și a i se face dreptate. A urmat o perioadă cu multe încercări, cu zile grele și nopți în care frica și rușinea păreau să nu aibă sfârșit, dar și cu momente în care curajul începea să încolțească. Avocata a fost alături de ea la fiecare pas - la poliție, în audieri, în ședințele de judecată - vegheată de dorința de a-i apăra drepturile și de a-i asigura că dreptatea există. Psihologul a parcurs același drum, ghidând-o printre rezistențele familiei și propriile temeri, ajutând-o să-și regăsească încrederea și să reconstruiască fragmentele relațiilor pierdute. Pe parcurs, au ieșit la iveală vulnerabilități ascunse, care o făceau să se simtă și mai rușinată și mai tăcută. Și cum fiecare drum e plin de provocări, cea mai mare în această poveste a fost ca ea să perceapă că familia o poate accepta, într-o comunitate mică, unde toți cunoșteau deja groaza acelei nopți. Provocările, totuși, se țineau lanț. Pe de o parte, ea era fiica a doi pedagogi, crescută într-o familie educată, cu bun-simț; pe de altă parte, făptașii proveneau din medii cu autoritate și influență, oameni care puteau modela deciziile și schimbarea unor demersuri importante. Odată cu provocările care păreau de nedepășit, și acțiunile echipei noastre căpătau forță. Sprijinul nostru a continuat până la pronunțarea sentinței, când instanța a condamnat toți făptașii care au participat la calvarul ei.

Trecuse ceva timp de când o asistasem pe M. și tatăl ei, iar în atenția noastră a ajuns din nou o tânără, A., care, la fel ca M., a fost victima unui viol, săvârșit de o persoană de încredere. A. s-a gândit de mai multe ori să își pună capăt zilelor; nu mai avea puterea să fie puternică pentru sine. Întrebată despre ce a făcut-o să spună cu voce tare prin ce trece,  A. ne-a povestit că, după viol, descoperise pe rețelele de socializare contul unei tinere care știa din propria experiență ce înseamnă viol, rușine și blamare. Primise toată încurajarea de care avea nevoie. Uneori, rolul nostru depășește eticheta de „specialiști de protocol”.” Devenim acel umăr nevăzut care dă putere unei inimi să continue.

Dacă ești victima unui abuz sau cunoști pe cineva, apelează la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008. Ajutorul e mereu aproape, gratuit și confidențial.