Nu avem nevoie de declarații, ci de măsuri reale și eficiente de protecție

„Nu avem nevoie de declarații, ci de măsuri reale și eficiente de protecție.” Acesta e mesajul supraviețuitoarelor violenței digitale către autorități, în contextul Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, consemnată anual la 25 noiembrie.

În acest context, Centrul Internațional „La Strada” face apel către autorități și solicită întreprinderea unui set de acțiuni care să asigure o abordare mai eficientă, informată de traumă și centrată pe supraviețuitoarele violenței digitale. Totodată, atrage atenția asupra creșterii alarmante a violenței digitale împotriva femeilor și fetelor – un fenomen tot mai diversificat, alimentat de expansiunea tehnologiilor informaționale și de anonimitatea mediului online.

În anul 2025, unul din trei cazuri de violență în familie a fost facilitat de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații. Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete  0 8008 8008 și Centrul de Siguranță Digitală SigurOnline au înregistrat, în primele zece luni ale anului curent, 67 de cazuri de violență digitală, dintre care 19 cazuri comise asupra fetelor, 1 caz - asupra unui băiat, 40 cazuri de violență digitală comise asupra femeilor și 7 cazuri de violență digitală asupra bărbaților, printre care:

• hărțuire online prin publicarea mesajelor denigratoare în mediul digital;
• distribuirea mesajelor de defăimare despre o persoană prin crearea de conturi false;
• înregistrarea video sau foto fără consimțământ și distribuirea acestora prin șantaj sau amenințare;
• publicarea imaginilor sau materialelor intime ale unei persoane, cu scop de răzbunare sau umilire;
• crearea și publicarea de imagini sau video-uri în ipostaze sexuale, generate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Potrivit directoarei executive a Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu, particularitățile care amplifică gravitatea fenomenului includ anonimatul agresorilor și dificultatea identificării acestora. Accesibilitatea și rapiditatea tehnologiilor, riscul crescut de impunitate, precum și eșecurile sistemului de răspuns în gestionarea acestor situații reduc nivelul de încredere al societății în a raporta asemenea cazuri.

„Putem sensibiliza societatea, lucra cu comunitățile de femei, promova serviciile de consiliere disponibile, însă toate aceste acțiuni își pierd sensul atunci când, în momentul în care femeile raportează cazurile către autorități, răspunsul acestora revictimizează, ignoră evaluarea riscurilor sporite legate de propagarea necontrolată a conținuturilor și nu este orientat spre protecția victimelor”, afirmă Elena Botezatu.

În pofida amplorii fenomenului, răspunsul autorităților rămâne plin de provocări:

• Modificările legislative operate prin Legea nr. 252 din 10.07.2025 au introdus norme contradictorii mecanismelor deja existente, menite să asigure eliminarea conținutului online la sursă, fapt care va îngreuna și mai mult procesul de eliminare a materialelor ilegale din internet;
• Practica de investigare a cazurilor de violență împotriva femeilor facilitate de tehnologiile informaționale este deficitară, iar la nivel teritorial lipsește capacitatea tehnică și metodologică de documentare a acestora;
• Nu există claritate instituțională privind responsabilitățile de investigare și urmărire penală în cazurile de violență împotriva femeilor facilitate de tehnologiile informaționale și de comunicații;
• Specialiștii din prima linie nu dețin competențe adecvate de comunicare empatică cu femeile-victime, ceea ce demotivează supraviețuitoarele să participe în procesul de documentare și investigare;
• Cadrul legislativ nu este aliniat standardelor internaționale și nu reflectă realitățile actuale ale violenței digitale, inclusiv noile tendințe de generare a materialelor de abuz cu utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor emergente;
• Proiectul de lege privind revizuirea cadrului legislativ de protecție a copilului împotriva abuzului și exploatării sexuale, inclusiv online și transpunerea Directivei 2011/93 nu a fost promovat de Parlament, deși a fost votat în prima lectură în luna iulie a anului 2024.

În contextul Campaniei Internaționale „16 Zile de Activism împotriva Violenței în Bază de Gen”, care începe astăzi și în Republica Moldova, Centrul Internațional „La Strada”, pornind de la provocările identificate în asistența cazurilor de violență digitală, solicită autorităților întreprinderea următoarelor măsuri prioritare:

• Votarea în lectură finală a proiectului de lege privind transpunerea Directivei 2011/93, menit să asigure o protecție mai înaltă copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale, inclusiv în mediul digital (proiect de lege nr. 223, înregistrat la 09.07.2024, cu titlul generic: Prevenirea și combaterea exploatării sexuale și abuzurilor sexuale comise asupra copiilor).
• Elaborarea unui amendament la Legea nr. 252 din 10.07.2025, pentru a remedia erorile existente.
• Elaborarea unei Proceduri Operaționale Standard pentru angajații poliției în cazurile de violență împotriva femeilor și violenței în familie facilitate de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații.
• Organizarea instruirilor teritoriale pentru angajații poliției privind aplicarea acestei Proceduri Operaționale Standard în cazurile de violență împotriva femeilor și violenței în familie facilitate de utilizarea tehnologiilor informaționale și de comunicații.

Reamintim că, începând cu anul 2023, Centrul Internațional „La Strada” gestionează Centrul de Siguranță Digitală în Republica Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Inspectoratul General al Poliției, fiind parte a Programului Safer Internet Centres Plus (SIC+).