Mecanism de raportare a hărțuirii sexuale în universitățile din Republica Moldova: Un efort colaborativ susținut de UE
În premieră, în Republica Moldova este dezvoltat un mecanism de raportare a hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ superior. Inițiativa lanstă de Ministerul Educației și Cercetării și susținută de Uniunea Europeană și Ambasada Danemarcei în Republica Moldova este realizată de Centrul Internațional „La Strada” în cadrul proiectului EVOLVE4GE, implementat de UN Women Moldova.
Scopul acestui mecanism este de a institui un cadru robust pentru raportarea și prevenirea hărțuirii sexuale, sporind siguranța și bunăstarea studenților și studentelor, profesorilor și profesoarelor, precum și a personalului auxiliar.
Mecanismul este creat printr-o abordare participativă, implicând direct studenți și studente, profesori și profesoare, pentru a reflecta experiențele și necesitățile acestora.
În total 135 de studenți și studente au participat la 10 discuții de tip focus-grup organizate la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Pe parcursul acestor sesiuni, participanții și participantele au analizat percepțiile și experiențele lor legate de hărțuire sexuală, au identificat barierele din calea raportării și au propus soluții pentru un sistem de raportare mai accesibil și de încredere.
Rezultatele consultărilor au arătat un nivel ridicat de conștientizare a hărțuirii sexuale în rândul studenților și studentelor, deseori asociate cu contact fizic nepotrivit, glume cu tentă sexuală și avansuri nedorite. „Studentele, mai ales cele care se îmbracă într-un anumit fel, sunt adesea reținute mai mult la tablă când sunt chestionate”, a relatat o studentă. „Un profesor a comentat la una dintre pozele mele: Arăți sexy”, a adăugat o altă studentă. Deși majoritatea au recunoscut că hărțuirea poate afecta pe oricine, studentele au fost identificate drept principalele victime, iar cadrele universitare - ca fiind cele mai frecvent menționate în calitate de agresori. „Un profesor a întrebat unde se află o studentă, a sunat-o și i-a spus că este gelos,” a relatat un student.
Studenții și studentele au evidențiat experiențe tulburătoare, subliniind că dezechilibrul de putere și teama de consecințe îi/le descurajează să raporteze. Mulți au invocat frica de constrângeri (note scăzute, exmatriculare sau stigma socială), lipsa de închidere în autoritățile universitare și convingerea că raportarea nu va duce la schimbări semnificative. „Ne este frică să raportăm pentru că profesorii sunt cei care vor fi crezuți, mai ales că și așa sunt atât de puțini”, a spus un student.
Pe baza acestor constatări, peste 72 de cadre didactice și 73 de studenți și studente au participat la ateliere de lucru la tema „Prevenirea și reducerea riscurilor violenței bazate pe gen și a hărțuirii sexuale”. Aceste sesiuni interactive au abordat influența normelor sociale asupra percepțiilor de gen, formele și impactul hărțuirii sexuale, cadrul legal și responsabilitățile instituțiilor, precum și strategiile eficiente de prevenire și răspuns.
În cadrul atelierelor, atât studenții și studentele, cât și profesorii și profesoarele, au împărtășit deschis experiențele lor. O profesoară universitară a relatat propria sa experiență de hărțuire când era studentă: „Hărțuirea sexuală există și nu ar trebui să ne fie frică să vorbim despre ea. Când aveam 16 ani, un profesor mă atingea și m-a invitat la vila sa. În anii '90, nu înțelegeam ce înseamnă hărțuirea și mă temeam că, dacă aș vorbi, nu aș mai absolvi. Acum, ca profesoară, având acces la instruire și resurse, pot contribui la crearea unui mediu academic mai sigur pentru toți: pentru studenți și studente și pentru colegii și colegele mele.”
