Interesul suprem al copilului – prioritatea sistemului de drept
"Interesul suprem al copilului – prioritatea sistemului de drept" - aceasta a fost tema conferinţei de presă din 27 februarie curent, organizată de Centrul Internaţional „La Strada” la agenţia de presă „Infotag”. Protagoniştii ei, Daniela Misail-Nichitin şi Natalia Bayram, au adus la cunoştinţa ziariştilor rezultatele ultimei cercetări ale Centrului Internaţional „La Strada” – „Eficientizarea mecanismelor legale de protecţie pentru asigurarea drepturilor persoanelor traficate, în particular copii” – efectuată în cadrul proiectului Programului pentru Consolidarea Instituțiilor Statului de Drept al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID ROLISP), obiectivul lui fiind susținerea și monitorizarea mecanismelor legale de protecție a copiilor, victime ale traficului, în instanțele de judecată. Analiza celor 26 de dosare penale pe cazuri de trafic a copiilor (15 dosare pe cauze penale în temeiul art. 206 CP, „Traficul de copii” şi 11 dosare în temeiul art. 171 „Violul” (alin. 3) şi art. 172 „Acţiuni violente cu caracter sexual” (alin. 3) CP) a urmărit identificarea bunelor practici, precum și a lacunelor în asigurarea drepturilor copiilor în cadrul procesului de judecată, criteriile de analiză fiind stabilite în baza tratatelor internaționale la care Moldova este parte1.
Ca rezultat al cercetării s-a constatat că audierile repetate constituie elementul principal prin care sistemul juridic retraumatizează copiii cu statut de victimă-martor. Revictimizarea are loc atunci când (1) victima este pusă în situaţia de a repovesti în repetate rânduri incidentele abuzive, retrăind stările emoţionale specifice abuzului şi/sau (2) abuzatorul se află în acelaşi spaţiu, intimidând astfel victima. Totodată, deşi legislaţia naţională conţine prevederi ample referitoare la drepturile victimelor, mai există astfel de neajunsuri ca lipsa avocatului desemnat din oficiu şi a psihologului, victimele nu au încredere în justiţia penală, mentalitatea larg răspândită precum că responsabili pentru faptul că sunt implicaţi în trafic sunt personal copiii, practica gestionării dosarului şi comunicării defectuoase între toate părţile implicate (organele de ordine şi autorităţi judiciare), lipsa spaţiilor prietenoase pentru audierea copiilor victime-martori etc.
În acelaşi timp, analiza unor dosare lasă impresia că organele de drept nu dau dovadă de promptitudine în desfăşurarea anchetei. Drept una din dovezi este şi cauza penală în care a figurat consilierul unui minister, cetăţean străin şi angajat al unei structuri internaţionale cu sediul la Chişinău, învinuit de trafic de copii. Având imunitate diplomatică, dar şi din cauza că instanţele de judecată nu consideră drept prioritar interesul suprem al copilului, ci pun adesea accent pe aspectele procesuale, atât persoana străină în cauză, cât şi complicii săi, cetăţeni moldoveni, au fost în consecinţă achitaţi. Astfel, aşa se întâmplă că victimele, pierzând încrederea în organele de drept şi în justiţie, renunţă să-şi caute dreptate şi nu contribuie la pedepsirea infractorilor.
Cercetarea a finalizat cu un şir de recomandări, menite să asigure respectarea angajamentelor internaţionale, interesul suprem al copilului şi respectarea drepturilor copiilor, victime ale traficului de fiinţe umane. O altă finalitate a cercetării este includerea unui şir de recomandări în prevederile art. 1101, varianta finală de proiect, ce urmează a fi adoptată de Parlamentul Republicii Moldova în sesiunea curentă.
1 Convenţia Consiliului Europei privind protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, Protocolul opţional privind vânzarea de copii, Prostituţia copiilor şi pornografia infantilă la Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, Protocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special femei şi copii, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate.