Experții au evaluat Strategia națională de prevenire și combatere a violenței în familie pentru anii 2018 – 2023. Mai suntem intoleranți, steoritipazați, iar grija pentru victimele violenței mai mult pe contul ONG-urilor

Prezentarea, în scopul validării, raportului de evaluare a Strategiei naționale de prevenire și combatere a violenței față de femei și a violenței în familie pentru anii 2018-2023, elaborat de CI „La Strada”, s-a desfășurat în cadrul unei mese rotunde cu participarea reprezentanților autorităților administrative cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și a violenței în familie,  ai organizațiilor interguvernamentale şi organizațiilor societății civile active pe această dimensiune.

Scopul Strategiei a constat în asigurarea unei abordări sistemice a fenomenului violenţei faţă de femei şi violenţei în familie în vederea diminuării acestor fenomene și asigurării unui răspuns eficient al organelor de resort în cazurile de violenţă. Strategia a intrat în vigoare la 13 aprilie 2018.

Structura și obiectivele generale ale Strategiei derivă din structura bazată pe cei patru piloni ai Convenției Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței față de femei și violenței domestice.

Pentru a eradica fenomenul violenței față de femei și a violenței în familie Strategia și-a propus realizarea a patru obiective generale: prevenire, protecţie, investigarea și urmărirea în justiţie și politici integrate și colectarea datelor, fiecare cu obiective specifice.

Media gradului de realizare integrală a Planului de acțiuni privind implementarea Strategiei constituie 29,2%. Cel mai înalt grad de realizare a planului este la  Obiectivul general 4 - Dezvoltarea politicilor integrate în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și a violenței în familie, bazate pe cooperare multisectorială și colectare a datelor – 41%, iar cel mai redus – la Obiectivul general 2 - 20% (la capitolul asigurării suportului, asistenței și re(integrării) victimei violenței).

Din raportul de evaluare a Strategiei: „Eu tot am fost bătută,  dar am răbdat.”

Persistă o influență majoră a gândirii patriarhale și a mentalității stereotipizate, axată pe rolul inferior al femeii în societate. Referindu-se la stereotipuri și percepții despre violența în familie, o victimă a violenței în familie, adresându-se către mama agresorului, încercând să-i relateze despre cele întâmplate, a  primit un răspuns tranșant: „Eu tot am fost bătută,  dar am răbdat. Rabdă și tu!". O altă victimă a comunicat despre răspunsul societății la actele de violență „Cum copilul merge la școală zilnic, așa și femeia trebuie bătută zilnic”.

Informarea insuficientă a victimelor și potențiale victime constituie un blocaj în raportarea cazurilor de violență.

Menționăm, în cazul Obiectivului nr. 1, Prevenirea violenţei faţă de femei și a violenţei în familie prin promovarea toleranţei zero faţă de fenomen în vederea diminuării acestuia în Republica Moldova, experții au constatat că doar a patra parte din acțiunile preconizate au fost realizate integral, dovadă și stereotipurile, percepțiile și atitudinile publicului larg față de fenomenul violenței, departe de a fi în corcondanță cu respectul  drepturilor fundamentale ale omului.

Restanțe și mai mari sunt și la cea de-a  doua arie de priorităţi,  axată pe asigurarea suportului, asistenței și protecției victimelor prin asigurarea serviciilor acordate prin intermediul mecanismelor naționale de cooperare multisectorială între toate instituțiile relevante în vederea identificării, referirii, asistenței și (re)integrării victimei violenței față de femei și a violenței în familie, a presupus 15 acțiuni, fiind posibilă realizarea a trei dintre ele.

Majoritatea barierelor țin de necesitatea adaptării cadrului normativ, mai ales privind tratamentul obligatoriu al dependenţei de alcool şi/sau droguri în vederea reabilitării subiecţilor violenţei în familie.

 Experții constată scăderea cu aproximativ 50% a numărului de cazuri de violență în familie calificate drept infracțiuni ca rezultat al completării Codului contravențional cu art. 78/1; o creștere a numărului adresărilor, dar și scăderea cauzelor penale, prevalența pedepselor neprivative de libertate, ceea ce lasă loc de interpretări.

A crescut numărul ordinelor de restricție de urgenţă eliberate în  anii 2018-2022. Încălcarea ordinului de restricție de urgență a fost sancționată, în mare parte, cu amendă, iar examinarea cauzelor contravenționale este tergiversată. Se invocă termenului de prescripție

Totodată, numărul ordonanțelor de protecţie, emise de către instanțele judecătorești, este în scădere, iar numărul agresorilor familiali care participă la programe probaționale sau care sunt referiți la centrele de asistență și consiliere a agresorilor, tot mai redus.

Deși este aprobat și implementat Mecanismul intersectorial de intervenție în cazurile de violență în familie, de cealaltă parte resursele umane, financiare și capacitățile instituționale insuficiente nu permit o bună realizare şi coordonare a acțiunilor de prevenire și combatere a violenței la nivel central și local.

Unul dintre cele mai sesizabile momente este și lipsa unui sistem informațional automatizat intersectorial.

Respectiv, recomandările experților țin de includerea obiectivelor de prevenire și combatere a violenței  în politicile publice locale, planificarea bugetară și alocarea resurselor financiare pentru realizarea acestora; continuarea instruirii inițiale și continue a specialiștilor cu competențe în domeniu; elaborarea unui mecanism clar, uniformizat, care să asigure răspunsul multidisciplinar prompt şi eficient la cazurile de violență în familie şi violență sexuală; dezvoltarea cadrului normativ și a procedurilor operaționale pentru asigurarea accesului deplin al femeilor la justiție penală; continuarea alienării cadrului legislativ în domeniul protecție;  dezvoltarea și asigurarea funcționalității sistemului informațional automatizat de evidență și monitorizare a cazurilor de violență față de femei și violență în familie interconectat etc.