Echipele multidisciplinare de intervenție în cazurile de violență sexuală: de ce sunt benefice pentru întreaga comunitate?
Continuăm activitățile noastre în cadrul proiectului EVA. Azi, alături de încă o echipă deschisă formată din specialiștii activi în domeniul anti-violență din Ungheni. La finalul ședinței, am punctat câteva dintre beneficiile evidente ale unui răspuns coordonat comunitar în cazurile de violență sexuală, remarcate de participanții la seminar.
O experiență care conferă supraviețuitoarelor sentimentul autentic de empatie, credibilitate și protecție
Este, poate, cel mai puternic argument în favoarea unui centru comunitar creat special pentru persoanele care au trecut prin experiența uneia dintre cele mai grave infracțiuni, abuzul sexual. În toată lumea, centrele de criză pentru supraviețuitoarele violenței sexuale sunt concepute să asigure un parcurs cât mai ecologic al persoanei prin sistemul de justitie. Echipele interdisciplinare care activează aici abordează aceste cauze pornind de la specificul traumei și nevoile beneficiarelor.
Un mesaj puternic de condamnare a actelor de violență
Indiferent de denumirile pe care le poartă în diferite state - centre de criză, centre de intervenție în cazuri de violență sexuală sau centre de asistență pentru femei-, peste tot unde astfel de centre există deja, rata raportărilor și cea a condamnărilor infracțiunilor privind viața sexuală au crescut considerabil. Una dintre explicațiile cele mai previzibile este că persoana care a trecut printr-o experiență traumatică are posibilitatea să povestească o singură dată despre detaliile cazului, pentru toți specialiștii implicați în instrumentarea și investigarea infracțiunii. Această formulă de lucru încurajează victimele să aibă încredere și să ceară ajutor. Iar indicatorii în creștere a abuzurilor raportate în cadrul centrelor comunitare sunt, în fond, un mesaj puternic al unei comunități care dezaprobă orice comportamente abuzive, inclusiv actele de violență sexuală împotriva femeilor și copiilor.
Incluziune socială și abilitare economică a supraviețuitoarelor
Potențialul de incluziune socială, reabilitare și abilitare economică a supraviețuitoarelor oferit de aceste centre nu poate fi neglijat, nici el. O persoană total dependentă financiar de făptuitor va avea mari rezerve să depună o plângere sau să-l acționeze în judecată. În cadrul acestor centrele comunitare, femeile pot beneficia de suportul și de asistența necesare pentru a depăși trauma și a ieși din cercul violenței. O astfel de abordare presupune o mai bună valorificare a potențialului uman. E momentul în care victima, ajutată de profesioniști, devine, de fapt, o supraviețuitoare a violenței și o verigă funcțională în sistemul social și economic al țării.
Sporirea nivelului de încredere în autorități și în sistemul de justiție
În cadrul atelierului, au fost discutate bunele practici ale altor țări. În SUA, statul Minnesota, de exemplu, probele biologice sunt colectate indiferent dacă victima vrea sau nu vrea sa depună plângere. Statul, care finanțează centrele de criză pentru femei, face acest lucru conștient, pentru a-i da victimei posibilitatea să-și revină după șocul post-traumatic, să reflecteze și, dacă ulterior decide să-și revizuiască decizia și să raporteze abuzul, probele să fie colectate, păstrate în condiții optime și puse la dispoziția organului de urmărire penală. Mai mult, în unele țări, procurorul este liderul echipei de intervenție în cazurile de abuz sexual. S-a dovedit că astfel, se asigură o abordare mult mai sensibilă la nevoile victimei, o investigare care decurge mult mai operativ, mai bine punctat și un proces de justiție mult mai eficient.
Seminarul de astăzi este organizat de Centrul Internațional „La Strada” în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF, în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor). Părerile și opiniile exprimate aici aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al UN Women, al UNICEF sau al Uniunii Europene.