Drepturile omului nu pot fi derogate, nici pe timp de pandemie. Cum îmbunătățim procedura de intervenție a poliției în situații de violență în familie

Analizând impactul crizei generate de virusul COVID-19 asupra victimelor violenței în familie, Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției, cu sprijinul Fundației Soros în Moldova au pus în discuție răspunsul organelor de drept la cazurile de violență. Dialogul lansat miercuri, 31 martie, va continua în formatul unor ateliere de schimb de bune practici între reprezentanții organelor de drept din toate regiunile Republicii Moldova, până pe data de 6 aprilie.

Aproape 40 de polițiști din zona Nord a țării au încercat să privească anul 2020 nu doar prin prisma dificultăților și decepțiilor cu care s-au confruntat, dar și ca pe o lecție, cu soluțiile pe care le-au identificat în aplicarea protocoalelor de intervenție în cazurile de violență în familie, acționând în condiții de risc sporit, sub presiune și contra cronometru.

Daniela MISAIL-NICHITIN, Directoare Executivă a CI La Strada a subliniat provocările legate de măsurile restrictive aplicate în stările de urgență în sănătatea publică, resimțite cel mai greu de persoanele din diverse grupuri de risc. „Femeile și fetele, victime ale violenței în familie, au fost și mai vulnerabile din cauza restricțiilor de circulație impuse la începutul pandemiei, fără acces la asistență și protecție, multe dintre ele - fără acces la mijloace de comunicare. Să nu uităm că au fost sute de femei, care, în izolare, nu au putut dispune de un telefon personal”, menționează Directoarea Executivă a CI La Strada.

 

După spusele lui Victor MUNTEANU, director al Departamentului Justiție și Drepturile Omului, Fundația Soros Moldova,aceste ateliere încununează rezultatul unui proiect interesant care vizează drepturile omului în perioada stărilor pandemice, un studiu foarte amplu care încearcă să măsoare temperatura fenomenului victimizării în RM. Există o opinie falsă, precum că multe lucruri port fi scuzate în perioade de criză. Dar toate scuzele merg până acolo unde trebuie să ne face datoria, pentru că drepturile omului nu pot fi derogate, nici pe timp de pandemie.

Am hotărât să finanțăm acest proiect tocmai pentru a vedea cât de real este să adaptăm protocoalele de intervenție ale poliției, ce putem face concret, dacă există bune practici și ce putem face cu ele. Cred că avem potențial uman și resurse avem, există deschidere destul de mare și dorință de a răspunde schimbării din partea poliției. Și cred că această categorie de profesioniști este dornică să contribuie nu doar formal, ci și cu substanță, a mai spus Victor MUNTEANU.

Deşi poliţia dispune de instrucţiuni metodice clare, după cum ne arată datele de la Telefonul de Încredere pentru fete și femei, în perioada stărilor de urgenţă, acțiunile poliției nu au răspuns mereu nevoilor victimelor violenței în familie. Beneficiarele noastre ne-au vorbit despre situații când ofițerii de poliție le-au spus că acum sunt plecați, că sunt ocupați, că pot veni doar mâine. Fiind antrenați în acțiuni de prevenire a răspândirii infectării cu Covid 19, timpul de reacție a poliției la cazurile de violență s-a mărit. Au fost și cazuri în care agresorul a fost eliberat la doar câteva ore după reținere.

Cele mai multe nemulțumiri ale victimelor violenței în familie, care au sunat la Telefonul de Încredere în perioada situației de urgență generală în 2020, au vizat organele de drept. În acest răstimp, 192 de beneficiare au recunoscut că, înainte să sune la Telefonul de Încredere, au solicitat ajutor de la organele de drept, doar că implicarea acestora fie nu a soluționat problema, fie, în general, ajutorul nu a venit.

Din spusele unei beneficiare a Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete:

„La începutul lunii, soțul meu m-a bătut. Am chemat poliția. I-au emis ORU pe zece zile. Între timp, așa s-a întâmplat că am fost testată pozitiv – eu și băiatul de 13 ani. I-am zis soțului că avem Covid și că nu ar fi de dorit să vină că se poate molipsi. El a venit. A băut spirt. Iar sărea să mă bată. M-a împins. Încercând să mă protejez, am ajuns cu mâna în sticla de pe ușă care s-a spart. M-am tăiat până la os, sângele efectiv țâșnea….”

Din spusele femeii, ulterior, polițistul a acuzat-o pe ea că provoacă situațiile de violență: „M-a sunat șeful de sector și m-a întrebat de ce fac probleme și de ce am telefonat la 112. Că singură m-am tăiat la mână și că-l învinuiesc pe nedrept. Mi-a zis că pentru apel fals voi primi amendă și că, după carantină, va emite ordin de restricție pe numele meu, la fel cum a avut și soțul...”

Marin MAXIAN, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției: „Trebuie să recunoaștem că mai avem de muncit pentru a uniformiza procedura de prevenire și combatere a violenței în familie și protecția victimelor în situații de criză, așa cum a fost recomandat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Dar astăzi avem ocazia să vedem situația reală, în diferite regiuni ale țării, cum am făcut față, cum sunt examinate acum cazurile de violență, cum se simt victimele, cum se simt agresorii. Văd necesitatea unor astfel de discuții și pentru că putem să propunem modificări în legislație pentru îmbunătățirea și uniformizarea procedurii de intervenție a organelor de drept în situații de criză, în general, care pot apărea și după pandemie”.

Atelierele de schimb de bune practici se desfășoară în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, cu suportul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului eficient al organelor de drept la cazurile de violență în familie în contextul urgențelor de sănătate publică”.