Crește numărul victimelor exploatării prin muncă printre migranții străini aflați în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova

Exploatarea prin muncă a cetățenilor străini pe teritoriul Republicii Moldova, pentru prima dată, a fost confirmată în cadrul unui studiu elaborat de experții CI La Strada Moldova.

Autorităţile Republicii Moldova sunt preocupate în mod special de prevenirea, identificarea, investigarea și asistarea cazurilor de trafic de ființe umane (TFU) care implică cetăţenii RM. Între timp, au apărut factori noi care fac Republica Moldova mai atractivă ca ţară de destinație şi de tranzit pentru migrații iregulari. Astfel, cetățenii altor state sunt tot mai vulnerabili la TFU și exploatare în țara noastră, se spune în studiul „Vulnerabilitatea migranţilor la trafic de fiinţe umane şi la exploatare, pe teritoriul Republicii Moldova”.

Datele oficiale arată că, până în prezent, în RM nu au fost înregistrate tendințe de aflux masiv de imigranţi, dar o creştere ușoară se menține din an în an. Totodată, instabilitatea social-economică din țările Asiei și Africii de Nord, dar și conflictele armate din Siria și Ucraina au făcut din Moldova un punct de tranzit pentru fluxurile migraționiste spre țările Uniunii Europene. Așa, în anul 2018 a fost înregistrată o creștere de 68, 5% a numărului cazurilor de încălcare a frontierei de stat, dintre care trei sferturi le reprezintă cazurile în care imigranții au traversat frontiera de stat cu documente false. Cetățenii străini și apatrizii care migrează spre și prin Republica Moldova în mod iregular, în special cei nedocumentați, sunt cei mai vulnerabili la trafic și exploatare prin muncă, în primul rând în sectorul agricol și în construcții. 

De pe altă parte, conform coordonatoarei studiului, Tatiana FOMINA, emigrarea masivă a cetățenilor Republicii Moldova în alte ţări ale lumii provoacă o criză demografică, manifestată inclusiv prin lipsa locală a forței de muncă. Ca rezultat, agenții economici din țara noastră solicită o politică mai liberă, stimulatoare pentru atragerea forței de muncă din străinătate. Din acest motiv, în 2018-2019 a fost liberalizat regimul de intrare și ședere în RM. Schimbarea impune o abordare holistică pentru a contribui la managementul integrat al frontierei, la migraţie sigură şi contracararea traficului în rândul migranţilor lucrativi pe teritoriul RM. 

Studiul elaborat de La Strada Moldovareconfirmă că traficul de ființe umane este „un fenomen ascuns” și că statisticile oficiale nu îl reflectă în toată amploarea lui. Astfel, în anii 2016-2017 organele de drept ale RM nu înregistrează niciun caz de trafic al cetățenilor străini pe teritoriul țării noastre. În anul următor, câteva infracțiuni legate de exploatarea prin muncă şi prin cerşit a cetățenilor străini sunt deja observate de organele de drept, fără a fi însă menţionate în statistici oficiale. Pentru ca „Raportul național de realizare a politicii de prevenire şi combatere a TFU pentru anul 2019”, publicat în aprilie 2020, să confirme oficial tendințele remarcate în studiul elaborat de La Strada Moldova. Datele raportului național arată că, în 2019, 45 de cetățeni străini au fost exploatați prin muncă pe teritoriul RM, în construcţie.

Acest studiu și alte cercetări recente de-ale noastre atestă că Republica Moldova nu este pregătită suficient pentru noi provocări și tendințe în evoluția traficului de ființe umane.Mai mult, noi considerăm că devine din ce în ce mai clar regresul sistemului național anti-trafic, creat în Republica Moldova în anii precedenți cu suportul partenerilor de dezvoltare. Iar capacitatea organelor de urmărire penală de investigare a cazurilor de trafic scade semnificativ, afirmă Tatiana FOMINA.

Studiul „Vulnerabilitatea migranţilor la trafic de fiinţe umane şi la exploatare, pe teritoriul Republicii Moldova” a fost elaborat cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, în cadrul proiectului „Sprijinirea autorităților naționale în promovarea politicilor anti-trafic cu respectarea deplină a drepturilor omului și a drepturilor persoanelor traficate”. 

DEFICIENȚE ÎN ACTIVITATEA AUTORITĂȚILOR COMPETENTE: