Spre deosebire de celelalte zile, acea dimineață de marți părea mai liniștită. Tura consilierilor tocmai se schimbase și biroul se trezise la viață cu acea energie familiară - de grijă, cumpătare și atenție - care pulsează fiecare colț din micul spațiu al Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete. Un apel din acea dimineață avea să lase o amprentă adâncă asupra noastră și să rămână cu noi pentru mult timp înainte.  La capătul firului era tatăl lui M., disperat, căutând dreptate pentru fiica sa. «Nimeni nu face nimic. Ajutați-ne, vă rog.», ne-a spus cu vocea tremurândă. M. era unica sa fiică. Tânără, cu visuri mărețe, care s-au spulberat în acea dimineață. Tocmai își revenise după pierderea conștiinței. Nu în noaptea violului, când fragmentele evenimentelor se pierduseră din memorie, ci dimineața, când realitatea crudă i s-a revelat în toată durerea ei și o amorțeală profundă i-a cuprins trupul, ca și cum timpul s-ar fi oprit și lumea ei ar fi încetat să mai existe. În aceeași zi, a fost internată la spital, unde medicii au intervenit asupra uterului și zonei ginecologice, încercând să atenueze durerea fizică. Am găsit-o la spital. Era foarte slăbită. La prima discuție, M. putea parțial reproduce ce i s-a întâmplat. Simțea o rușine profundă în a-și aminti despre noaptea, care i-a schimbat complet viața. Oferindu-i sprijinul nostru prin prezența avocatului și a psihologului, am fost lângă ea. În acea stare de neputință și slăbiciune, pe patul de spital, încă nu putea riposta sau contrazice, dar simțea, poate pentru prima dată, că nu este singură.  Exact acolo, în salonul de spital, în aceeași zi, au fost desfășurate primele audieri legale în prezența specialiștilor. Ulterior, M. a continuat reabilitarea, iar noi am muncit prin birouri pentru a-i apăra interesele și a i se face dreptate. A urmat o perioadă cu multe încercări, cu zile grele și nopți în care frica și rușinea păreau să nu aibă sfârșit, dar și cu momente în care curajul începea să încolțească. Avocata a fost alături de ea la fiecare pas - la poliție, în audieri, în ședințele de judecată - vegheată de dorința de a-i apăra drepturile și de a-i asigura că dreptatea există. Psihologul a parcurs același drum, ghidând-o printre rezistențele familiei și propriile temeri, ajutând-o să-și regăsească încrederea și să reconstruiască fragmentele relațiilor pierdute. Pe parcurs, au ieșit la iveală vulnerabilități ascunse, care o făceau să se simtă și mai rușinată și mai tăcută. Și cum fiecare drum e plin de provocări, cea mai mare în această poveste a fost ca ea să perceapă că familia o poate accepta, într-o comunitate mică, unde toți cunoșteau deja groaza acelei nopți. Provocările, totuși, se țineau lanț. Pe de o parte, ea era fiica a doi pedagogi, crescută într-o familie educată, cu bun-simț; pe de altă parte, făptașii proveneau din medii cu autoritate și influență, oameni care puteau modela deciziile și schimbarea unor demersuri importante. Odată cu provocările care păreau de nedepășit, și acțiunile echipei noastre căpătau forță. Sprijinul nostru a continuat până la pronunțarea sentinței, când instanța a condamnat toți făptașii care au participat la calvarul ei. Trecuse ceva timp de când o asistasem pe M. și tatăl ei, iar în atenția noastră a ajuns din nou o tânără, A., care, la fel ca M., a fost victima unui viol, săvârșit de o persoană de încredere. A. s-a gândit de mai multe ori să își pună capăt zilelor; nu mai avea puterea să fie puternică pentru sine. Întrebată despre ce a făcut-o să spună cu voce tare prin ce trece,  A. ne-a povestit că, după viol, descoperise pe rețelele de socializare contul unei tinere care știa din propria experiență ce înseamnă viol, rușine și blamare. Primise toată încurajarea de care avea nevoie. Uneori, rolul nostru depășește eticheta de „specialiști de protocol”.” Devenim acel umăr nevăzut care dă putere unei inimi să continue. Dacă ești victima unui abuz sau cunoști pe cineva, apelează la Telefonul de Încredere pentru Femei și Fete – 0 8008 8008. Ajutorul e mereu aproape, gratuit și confidențial.  

La începutul noului an școlar, Centrul de Siguranță Digitală în parteneriat cu autoritățile naționale lansează  campania de informare „Siguranță digitală pentru fiecare copil!”. Campania națională are scopul de a promova serviciul www.siguronline.md, unicul serviciul specializat în abordarea riscurilor digitale la care sunt expuși copiii și tinerii din Republica Moldova, dar și Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru copii 116 111 (www.telefonulcopilului.md), ca mijloc de comunicare și referire la domeniul protecției și asistenței copiilor. Conform datelor naționale, în primul semestru al anului 2025, au fost recepționate 237 adresări pe www.siguronline.md, privind diferite provocări ale copiilor în mediul digital. La fel, în primul semestru al anului 2025, au fost înregistrate 1246 de raportări de materiale privind abuzul sexual asupra copiilor (MASC), toate fiind găzduite pe serverele companiilor din țară. În parteneriat cu poliția și furnizorii de servicii au fost înlăturate 2105 materiale ilegale. 1 din 3 conținuturi înlăturate reprezentau imagini cu conținut sever (copiii până la 13 ani, implicați în activități sexuale sau reprezentarea explicită a organelor genitale). În 79% dintre cazuri, durata medie de înlăturare a fost de până la 2 zile. Printre cele mai problematice tendințe sesizate sunt: Cazuri de bullying cibernetic, cu înregistrarea video a acțiunilor de violență, înjosire sau umilire a copiilor; Scăderea considerabilă a vârstei copiilor reprezentați în materiale privind abuzul sexual, majoritatea având vârsta de până la 12 ani; Publicarea tot mai frecventă a imaginilor intime a copiilor cu scopul denigrării reputației acestora; Durata excesivă de utilizare a tehnologiilor și lipsa de informare  a părinților și îngrijitorilor despre cum pot stabili limite sănătoase în relația cu tehnologia. Campania de informare se va desfășura în perioada lunilor septembrie – noiembrie curent și va include mai multe acțiuni, printre  care organizarea primei lecții la disciplina „Dezvoltare personală” cu tema siguranței online pentru elevi, lansarea unui spot informativ pentru publicul larg,  de prezentare a serviciilor celor 4 componente ale Centrului de Siguranță Digitală,  difuzarea unui spot audio cu mesaje pentru părinți, operațiunea de informare „SigurOnline cu poliția” de distribuire a materialelor informative, distribuirea de materiale informative prin librării, centre prietenoase tinerilor și instituții medicale pentru copii, etc. Vor fi elaborate și distribuite resurse informative pentru părinți și îngrjitori despre siguranța copiilor online.  Vor fi organizate sesiuni de informare a părinților și îngrijitorilor, cu scopul de a le oferi cunoștințe practice despre siguranța copiilor în mediul digital. La fel, vor fi organizate ateliere de instruire pentru profesioniștii implicați în protecția copilului, inclusiv asistenți sociali comunitari și specialiști în protecția drepturilor copilului. Campania este rezultatul unui parteneriat între Centrul Internațional „La Strada”, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, și Inspectoratul General al Poliției. Directoarea executivă a Centrului Internațional „La Strada”, Elena Botezatu, a subliniat că siguranța digitală a fiecărui copil trebuie să fie o prioritate zilnică pentru noi toți. „Prin această campanie, ne propunem ca Centrul de Siguranță Digitală să fie mai accesibil pentru toți copiii, indiferent de vârstă sau de localitatea în care trăiesc.” Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că protecția copiilor în mediul online constituie o prioritate pe agenda securității, digitalizării și protecției drepturilor copilului, iar siguranța lor reprezintă o componentă a securității naționale. În calitate de membru al rețelei globale INHOPE și partener al Uniunii Europene, Ministerul Afacerilor Interne își îmbunătățește continuu mecanismele de prevenire și răspuns coordonat, pentru ca fiecare copil din Republica Moldova să fie protejat împotriva oricăror forme de abuz și exploatare. Doar prin eforturi comune putem construi un mediu sigur, în care copiii noștri să crească și să se dezvolte armonios. Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, susține că sănătatea și bunăstarea copiilor sunt direct influențate de mediul în care aceștia trăiesc și interacționează, inclusiv cel digital. Un copil protejat de riscurile din online este un copil cu șanse mai mari de a se dezvolta armonios. Ministerul Sănătății susține această campanie, care contribuie la crearea unor condiții favorabile pentru o generație sănătoasă, informată și rezilientă. Secretarul de Stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca, a menționat că fiecare copil beneficiază de dreptul fundamental la o copilărie sigură și protejată, inclusiv în mediul digital. Este responsabilitatea noastră colectivă - a societății să asigurăm protecția copiilor, să îi informăm corespunzător și să le punem la dispoziție mecanisme eficiente de sprijin și raportare în situațiile în care se confruntă cu riscuri în spațiul online. Secretarul de Stat al Ministerului Educației și Cercetării, Valentina Olaru, a opinat că la început de an școlar, Ministerul Educației și Cercetării își propune să creeze un mediu digital sigur în școli prin instruirea periodică a cadrelor didactice, părinților și elevilor, precum și prevenirea și gestionarea promptă a incidentelor online. „În acest sens, este esențial să implementăm Standardele pentru protecția și siguranța copiilor/elevilor în mediul online, aprobate în anul 2022 de Ministerul Educației și Cercetării”, a specificat oficialul. Secretarul de Stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Michelle Iliev, a menționat că consolidarea Centrului de Siguranță Digitală e un angajament al Guvernului în procesul de Aderare la Uniunea Europeană. Susținem această campanie și îndemnăm toți furnizorii să se alinieze, pentru a promova informații și resurse utile pentru toți utilizatorii, pentru o lume digitală în siguranță pentru fiecare copil. Amintim că din anul 2022, Centrul Internațional „La Strada” prin intermediul serviciului www.siguronline.md este parte a Programului European SIC+, gestionând Centrul de Siguranță Digitală din Moldova în baza acordurilor de colaborare încheiate cu Ministerul Educației și Cercetării și cu Inspectoratul General al Poliției. Consolidarea Centrului de Siguranță Digitală este parte a angajamentelor Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Această campanie este organizată de Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Inspectoratul General al Poliției și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău și Fondul pentru Parteneriatul Global de Stopare a Violenței Împotriva Copiilor Safe Online.

Reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai societății civile și partenerilor internaționali abordează provocările și tendințele fenomenului traficului de ființe umane, în cadrul unor mese rotunde regionale, organizate la Căușeni, Cahul, Nisporeni și Dondușeni. Discuțiile au avut loc în cadrul campaniei naționale de sensibilizare, dedicată Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane 2025 și se axează pe  prevenirea riscurilor de trafic și exploatare, provocările întâmpinate la nivel local și național, precum și necesitatea unei cooperări multisectoriale pentru consolidarea răspunsului național în combaterea fenomenului. La reuniuni participă parteneri din cadrul Cancelariei de Stat, ai autorităților publice locale, ai Organizației Internaționale pentru Migrație și ai Centrului Internațional „La Strada” . Totodată, cele patru discuții sunt însoțite și de lansarea instalației artistice „Invizibili printre noi” care include un șir de figurine cu poveștile de viață ale supraviețuitorilor traficului de persoane. Prezentă la întruniri, directoarea Programului Femei din cadrul Centrului Internațional  „La Strada”, Liliana Istrate, a menționat că fenomenul traficului de ființe umane este afectat de ultimele tendințe migraționale și de impactul tehnologiilor, ceea ce face ca fenomenul să se manifeste diferit.  „Din această perspectivă, este nevoie de un răspuns național adaptat noilor provocări”, a spus Liliana Istrate. Tot în perioada campaniei de sensibilizare, 61 de polițiști și polițiste din raioanele Ungheni și Călărași și-au consolidat capacitățile în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și asistența victimelor, în cadrul a două ateliere de instruire. Totodată, 104 tineri și tinere, cu vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani, au fost informați despre migrația sigură, riscurile asociate acesteia și identificarea semnelor traficului de ființe umane. Discuțiile au avut loc în 3 tabere de vară, în cadrul unor ateliere de informare a copiilor și tinerilor privind pericolul, prevenirea și consecințele traficului de ființe umane. Campania de sensibilizare este organizată sub egida Cancelariei de Stat în parteneriat cu Centrul Internațional „La Strada” și OIM Moldova. Amintim că, anual, la 30 iulie este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane fiind proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013.

De Ziua mondială împotriva traficului de persoane, Centrul Internațional „La Strada” reafirmă eșecul sistemic al Republicii Moldova în răspunsul naţional la fenomenul traficului de fiinţe umane. În cel mai recent raport publicat, în iunie curent, de Grupul de experți GRETA, organism al Consiliului Europei, sunt confirmate multiple lacune în implementarea Convenției privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Răspunsul autorităților este calificat drept fragmentat și neadaptat la nevoile reale ale celor mai vulnerabile persoane. GRETA a evidențiat  domenii care necesită intervenția prioritară a autorităților, inclusiv următoarele: Prevenirea exploatării copiilor în instituțiile rezidențiale şi exploatării prin munca în agricultură; Identificarea victimelor traficului de ființe umane, în special a victimelor exploatate prin muncă și a victimelor în rândul solicitanților de azil ori migranților străini; Asigurarea asistenței pe termen lung victimelor și facilitatea reintegrării acestora în societate, inclusiv prin acces la piața forței de muncă și servicii sociale; Asigurarea faptului că toate victimele traficului de ființe umane beneficiază de acces efectiv la îngrijirea medicală publică, prin includerea acestora în categoriile de persoane vulnerabile acoperite de asigurarea medicală; Asigurarea investigării prompte și urmăririi penale eficiente ce conduce la sancțiuni proporționale și descurajatoare și examinării judiciare în termeni rezonabili, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (referitoare la articolul 6, alineatul 1 din CEDO) și standardele stabilite de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) şi altele. În context, amintim că la începutul acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru investigare ineficientă a unei plângeri de muncă forțată și abuz sexual comis de către familia în care a fost plasată o femeie cu dizabilități intelectuale, în urma dezinstituționalizării dintr-un internat psihoneurologic (cauza I.C. contra Republicii Moldova). CEDO a constatat că statul a eșuat în prevenirea riscurilor de trafic și exploatare. Deși împrejurările specifice ale cazului indicau despre o suspiciune credibilă cu privire la faptul că reclamanta ar fi putut deveni victima traficului de ființe umane sau a altor forme de exploatare, autoritățile nu au prevenit aceste riscuri. Ancheta a fost superficială, fără investigarea contextului coercitiv și a vulnerabilității reclamatei. Organul de urmărire penală nu a examinat infracțiuni alternative în contextul în care faptele descrise de reclamantă nu întruneau elementele componenței de infracțiune de trafic de ființe umane. Acest caz nu este unic. În ultimii cinci ani, 935 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate în Republica Moldova. Majoritatea provin din medii extrem de vulnerabile – zone rurale sărace, familii dezorganizate, centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, șomeri sau migranți aflați în dificultate. În toată această perioadă, Centrul Internațional ,,La Strada” a înregistrat 331 apeluri privind prezumate cazuri de trafic și exploatare ce vizează 525 persoane și a oferit asistență psihologică și juridică la 73 de victime ale traficului de copii. Experiența  Centrului Internațional ,,La Strada” în domeniul antitrafic ne confirmă următoarele probleme sistemice: Fenomenul traficului de ființe umane e profund afectat de ultimele tendințe migraționale și de impactul tehnologiilor, ceea ce face ca fenomenul să se manifeste diferit. Asta creează provocări în calificarea faptelor, dar și în administrarea probelor. Proceduri îndelungate de investigare a cazurilor de trafic de ființe umane și tergiversarea cazului în instanță e o strategie folosită de apărare. În multe cauze, în special cele cu mai mulți inculpați, partea apărării folosește în mod intenționat diverse metode pentru a prelungi desfășurarea procesului de judecare, ceea ce afectează încrederea victimelor în justiție și le expune stereotipurilor și prejudecăților. Cazurile de trafic de ființe umane și trafic de copii sunt identificate tardiv. În unele cazuri, victimele minore au fost identificate după 5 ani de exploatare sexuală. Autoritățile naționale au capacități limitate de răspuns la cazuri de trafic de ființe umane a migranților străini, identificate pe teritoriul Republicii Moldova. În contextul Zilei mondiale împotriva traficului de persoane, marcată anual la 30 iulie, Centrul  Internațional „La Strada” face apel către Guvern să aibă o abordare complexă în remedierea încălcărilor admise în Cauza I.C. contra Moldovei și în prevenirea ulterioarelor încălcări. De asemenea, la elaborarea planului de acțiuni în vederea executării acestei hotărâri, să țină cont  de constatările GRETA în domeniu. La fel, în contextul reformelor instituționale de excludere a specializării organului de urmărire penală și justiție în domeniul investigării și examinării infracțiunilor de trafic de ființe umane, facem apel către autorități și solicităm să fie întreprinse cu prioritate următoarele acțiuni: Elaborarea unei analize a fenomenului traficului de ființe umane în dinamică, cu accent pe noile tendințe și provocări; Realizarea unei analize privind impactul reformelor din domeniul organelor de drept și justiție în domeniul antitrafic, ținând cont de recomandările internaționale în domeniu, inclusiv cele setate de Parlamentul European prin Directiva 2011/36/UE; Instruirea tuturor angajaților poliției din cadrul Direcției Urmărire Penală a INI și angajaților poliției din Inspectoratele de Poliție teritoriale privind investigarea infracțiunilor de trafic de ființe umane și abordarea centrată pe victimă, inclusiv în cazurile de exploatare sexuală necomercială; Elaborarea și circularea unor linii directorii/instrucțiuni privind investigarea eficientă și ordinea de examinare a probelor în investigarea cazurilor de trafic de ființe umane, inclusiv cu recomandări privind rolul și implicarea altor specialiști în suportul victimelor (însoțitori, psihologi, etc.). Anual, la 30 iulie este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane fiind proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013.