Reprezentanți ai autorităților centrale și locale, ai societății civile și partenerilor internaționali abordează provocările și tendințele fenomenului traficului de ființe umane, în cadrul unor mese rotunde regionale, organizate la Căușeni, Cahul, Nisporeni și Dondușeni. Discuțiile au avut loc în cadrul campaniei naționale de sensibilizare, dedicată Zilei Mondiale împotriva Traficului de Persoane 2025 și se axează pe  prevenirea riscurilor de trafic și exploatare, provocările întâmpinate la nivel local și național, precum și necesitatea unei cooperări multisectoriale pentru consolidarea răspunsului național în combaterea fenomenului. La reuniuni participă parteneri din cadrul Cancelariei de Stat, ai autorităților publice locale, ai Organizației Internaționale pentru Migrație și ai Centrului Internațional „La Strada” . Totodată, cele patru discuții sunt însoțite și de lansarea instalației artistice „Invizibili printre noi” care include un șir de figurine cu poveștile de viață ale supraviețuitorilor traficului de persoane. Prezentă la întruniri, directoarea Programului Femei din cadrul Centrului Internațional  „La Strada”, Liliana Istrate, a menționat că fenomenul traficului de ființe umane este afectat de ultimele tendințe migraționale și de impactul tehnologiilor, ceea ce face ca fenomenul să se manifeste diferit.  „Din această perspectivă, este nevoie de un răspuns național adaptat noilor provocări”, a spus Liliana Istrate. Tot în perioada campaniei de sensibilizare, 61 de polițiști și polițiste din raioanele Ungheni și Călărași și-au consolidat capacitățile în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane și asistența victimelor, în cadrul a două ateliere de instruire. Totodată, 104 tineri și tinere, cu vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani, au fost informați despre migrația sigură, riscurile asociate acesteia și identificarea semnelor traficului de ființe umane. Discuțiile au avut loc în 3 tabere de vară, în cadrul unor ateliere de informare a copiilor și tinerilor privind pericolul, prevenirea și consecințele traficului de ființe umane. Campania de sensibilizare este organizată sub egida Cancelariei de Stat în parteneriat cu Centrul Internațional „La Strada” și OIM Moldova. Amintim că, anual, la 30 iulie este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane fiind proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013.

De Ziua mondială împotriva traficului de persoane, Centrul Internațional „La Strada” reafirmă eșecul sistemic al Republicii Moldova în răspunsul naţional la fenomenul traficului de fiinţe umane. În cel mai recent raport publicat, în iunie curent, de Grupul de experți GRETA, organism al Consiliului Europei, sunt confirmate multiple lacune în implementarea Convenției privind lupta împotriva traficului de ființe umane. Răspunsul autorităților este calificat drept fragmentat și neadaptat la nevoile reale ale celor mai vulnerabile persoane. GRETA a evidențiat  domenii care necesită intervenția prioritară a autorităților, inclusiv următoarele: Prevenirea exploatării copiilor în instituțiile rezidențiale şi exploatării prin munca în agricultură; Identificarea victimelor traficului de ființe umane, în special a victimelor exploatate prin muncă și a victimelor în rândul solicitanților de azil ori migranților străini; Asigurarea asistenței pe termen lung victimelor și facilitatea reintegrării acestora în societate, inclusiv prin acces la piața forței de muncă și servicii sociale; Asigurarea faptului că toate victimele traficului de ființe umane beneficiază de acces efectiv la îngrijirea medicală publică, prin includerea acestora în categoriile de persoane vulnerabile acoperite de asigurarea medicală; Asigurarea investigării prompte și urmăririi penale eficiente ce conduce la sancțiuni proporționale și descurajatoare și examinării judiciare în termeni rezonabili, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (referitoare la articolul 6, alineatul 1 din CEDO) și standardele stabilite de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) şi altele. În context, amintim că la începutul acestui an, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru investigare ineficientă a unei plângeri de muncă forțată și abuz sexual comis de către familia în care a fost plasată o femeie cu dizabilități intelectuale, în urma dezinstituționalizării dintr-un internat psihoneurologic (cauza I.C. contra Republicii Moldova). CEDO a constatat că statul a eșuat în prevenirea riscurilor de trafic și exploatare. Deși împrejurările specifice ale cazului indicau despre o suspiciune credibilă cu privire la faptul că reclamanta ar fi putut deveni victima traficului de ființe umane sau a altor forme de exploatare, autoritățile nu au prevenit aceste riscuri. Ancheta a fost superficială, fără investigarea contextului coercitiv și a vulnerabilității reclamatei. Organul de urmărire penală nu a examinat infracțiuni alternative în contextul în care faptele descrise de reclamantă nu întruneau elementele componenței de infracțiune de trafic de ființe umane. Acest caz nu este unic. În ultimii cinci ani, 935 de victime ale traficului de ființe umane au fost identificate în Republica Moldova. Majoritatea provin din medii extrem de vulnerabile – zone rurale sărace, familii dezorganizate, centre rezidențiale pentru persoane cu dizabilități, șomeri sau migranți aflați în dificultate. În toată această perioadă, Centrul Internațional ,,La Strada” a înregistrat 331 apeluri privind prezumate cazuri de trafic și exploatare ce vizează 525 persoane și a oferit asistență psihologică și juridică la 73 de victime ale traficului de copii. Experiența  Centrului Internațional ,,La Strada” în domeniul antitrafic ne confirmă următoarele probleme sistemice: Fenomenul traficului de ființe umane e profund afectat de ultimele tendințe migraționale și de impactul tehnologiilor, ceea ce face ca fenomenul să se manifeste diferit. Asta creează provocări în calificarea faptelor, dar și în administrarea probelor. Proceduri îndelungate de investigare a cazurilor de trafic de ființe umane și tergiversarea cazului în instanță e o strategie folosită de apărare. În multe cauze, în special cele cu mai mulți inculpați, partea apărării folosește în mod intenționat diverse metode pentru a prelungi desfășurarea procesului de judecare, ceea ce afectează încrederea victimelor în justiție și le expune stereotipurilor și prejudecăților. Cazurile de trafic de ființe umane și trafic de copii sunt identificate tardiv. În unele cazuri, victimele minore au fost identificate după 5 ani de exploatare sexuală. Autoritățile naționale au capacități limitate de răspuns la cazuri de trafic de ființe umane a migranților străini, identificate pe teritoriul Republicii Moldova. În contextul Zilei mondiale împotriva traficului de persoane, marcată anual la 30 iulie, Centrul  Internațional „La Strada” face apel către Guvern să aibă o abordare complexă în remedierea încălcărilor admise în Cauza I.C. contra Moldovei și în prevenirea ulterioarelor încălcări. De asemenea, la elaborarea planului de acțiuni în vederea executării acestei hotărâri, să țină cont  de constatările GRETA în domeniu. La fel, în contextul reformelor instituționale de excludere a specializării organului de urmărire penală și justiție în domeniul investigării și examinării infracțiunilor de trafic de ființe umane, facem apel către autorități și solicităm să fie întreprinse cu prioritate următoarele acțiuni: Elaborarea unei analize a fenomenului traficului de ființe umane în dinamică, cu accent pe noile tendințe și provocări; Realizarea unei analize privind impactul reformelor din domeniul organelor de drept și justiție în domeniul antitrafic, ținând cont de recomandările internaționale în domeniu, inclusiv cele setate de Parlamentul European prin Directiva 2011/36/UE; Instruirea tuturor angajaților poliției din cadrul Direcției Urmărire Penală a INI și angajaților poliției din Inspectoratele de Poliție teritoriale privind investigarea infracțiunilor de trafic de ființe umane și abordarea centrată pe victimă, inclusiv în cazurile de exploatare sexuală necomercială; Elaborarea și circularea unor linii directorii/instrucțiuni privind investigarea eficientă și ordinea de examinare a probelor în investigarea cazurilor de trafic de ființe umane, inclusiv cu recomandări privind rolul și implicarea altor specialiști în suportul victimelor (însoțitori, psihologi, etc.). Anual, la 30 iulie este marcată Ziua mondială împotriva traficului de persoane fiind proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192 din 18 decembrie 2013.

Centrul Internațional ,,La Strada” condamnă încercările repetate ale lui Dima White de ,,spălare” a imaginii publice și creare a iluziei unei caracteristici mai bune, care ar putea fi folosită pentru reducerea pedepsei. În ultimii doi ani, Dima White a folosit diverse tehnici pentru crearea unei imagini pozitive, încercând astfel să obțină o pedeapsă mai redusă. Totodată, în această perioadă, persoanele afectate de faptele acestui tânăr agresor beneficiau de asistență psihologică și juridică, trecând printr-un proces dificil de reabilitare, iar vloggerul a continuat să-și refacă imaginea publică prin diverse activități de caritate, dezvoltare de conținut pozitiv pe TikTok, dar și alte acțiuni pentru a minimaliza gravitatea faptelor comise și pentru a influența opinia publică. Acestea fac parte dintr-un plan, care urmărește obținerea unei pedepse mai blânde și reducerea impactului negativ al acuzațiilor asupra numelui și imaginii sale publice, având în vedere că, în prezent, nu există încă o decizie definitivă în acest caz. Nu e prima dată când agresorii sexuali folosesc asemenea tehnici în instanță, aducând tot felul de caracteristici pozitive de la unele persoane cu autoritate și credibilitate (preot, primar, etc). Aceste acțiuni nu șterg faptele comise, ci, dimpotrivă, le diminuează gravitatea în ochii publicului, transmițând un mesaj extrem de periculos către întreaga societate: că agresiunea poate fi trecută cu vederea dacă persoana are suficientă influență sau vizibilitate publică. Difuzarea imaginilor în care acesta primește binecuvântarea Mitropolitului Moldovei, fără nicio referire la dosarul penal în curs, nu doar că oferă validare publică unui presupus agresor, ci poate fi percepută drept o formă de scuzare sau iertare înainte ca justiția să își spună cuvântul. Într-o societate în care zilnic un copil este abuzat sexual și în care instituțiile morale, fie ele religioase, culturale sau educaționale, sunt instituții în care populația are cea mai mare încredere, asemenea gesturi pot crea confuzie morală și pot perpetua cultura tăcerii și a nepedepsirii. Femeile și copiii care au suferit abuzuri trebuie să găsească susținere, validare și siguranță, nu mesaje care pun la îndoială gravitatea traumei lor. Reiterăm că: • caracteristica pozitivă a agresorului, acțiunile de binefacere de după comiterea abuzului ori imaginea pozitivă a agresorului în societate nu șterge abuzul comis asupra copilului, dar scoate în evidență disperarea făptuitorului de a scăpa de pedeapsă; • abuzul sexual este o infracțiune, nu o greșeală care poate fi trecută cu vederea. fiecare abuz trebuie pedepsit astfel încât să descurajeze comiterea unor infracțiuni similare; • susținerea publică a agresorilor nu face decât să adâncească trauma victimelor; • trauma trăită de victime, frica, nopțile nedormite, rușinea și disperarea victimelor necesită ani de reabilitare, mii de lei investiți în terapie și probleme grave de relaționare. Toate astea nu cunosc circumstanțe atenuante și nu pot fi ,,spălate” prin acțiunile pozitive ale abuzatorului de după. Facem apel către toate instituțiile publice și morale din Republica Moldova să se abțină de la acțiuni care pot fi interpretate ca susținere tacită a agresorilor, indiferent de statutul social sau popularitatea acestora. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să protejăm victimele, să educăm despre consimțământ și să nu tolerăm niciun fel de formă de violență. Amintim că, în vara anului 2023, Centrul Internațional ,,La Strada” cu referire la cazul Tik-Tokerul-ului Dima White, a menționat că propunerile de bani sau alte bunuri în schimbul realizării fotografiilor sau video-urilor în ipostaze intime sau sexuale reprezintă exploatare sexuală. Comentariile, propunerile indecente și alte comportamente ale Tik-Toker-ului, prin care a fost creată o atmosferă neplăcută și insultătoare, ori prin care a creat unele suferințe pentru persoanele implicate în realizarea video-urilor, sunt ilegale, deoarece corpul oricărei persoane nu poate fi folosit în scop de obținere a profiturilor. Totodată, promovarea online a unor astfel de imagini video normalizează violența sexuală. Centrul Internațional „La Strada” oferă asistență psihologică și juridică unei victime a abuzului sexual comis în anul 2023 de către Dima White, caz aflat în prezent pe rolul primei instanțe. Procesul este tergiversat constant de către inculpatul Dima White, care a absentat de la toate cele trei termene de judecată stabilite, începând cu luna aprilie. Din acest motiv, vloggerul riscă să fie adus silit în fața instanței. Reamintim că toate materialele video și foto în care apar minori în ipostaze sexuale pot fi raportate pe portalul www.siguronline.md, care din aprilie 2023 funcționează ca serviciu de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor ce poate asigura înlăturarea materialelor ilegale din internet, în cooperare cu companiile private din sectorul TIC și organele de poliție.

Centrul Internațional „La Strada” și Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiilor Informaționale și ale Comunicațiilor (ATIC) au încheiat astăzi, 11 iulie 2025, un acord de colaborare în vederea promovării siguranței online a copiilor și femeilor. Documentul semnat oficializează parteneriatul celor două instituții, bazat pe viziuni complementare precum protejarea drepturilor copiilor șI femeilor în mediul digital, pe de o parte, și promovarea unei transformări digitale responsabile în beneficiul cetățenilor, pe de altă parte.   Semnatarii acordului, Elena Botezatu, directoare executivă a Centrului Internațional „La Strada”, și Irina Oriol, directoare executivă a ATIC, au reafirmat angajamentul comun al celor două instituții pe care le reprezintă, de a colabora structurat în vederea dezvoltării și implementării unui șir de inițiative comune menite să consolideze siguranța copiilor și femeilor în mediul online și să sprijine construirea unui spațiu digital sigur și responsabil. Printre acestea se numără: desfășurarea de proiecte și inițiative comune în domeniul educației digitale, campanii de informare, activități de advocacy și sesiuni de instruire axate pe prevenirea și combaterea riscurilor online. Totodată, aceștia se angajează să promoveze soluții digitale sigure și prietenoase copiilor și să sprijine dezvoltarea cadrului normativ pentru protecția copiilor în mediul virtual. De asemenea, parteneriatul va contribui la consolidarea mecanismelor de identificare și raportare a conținuturilor abuzive care implică copiii, inclusiv prin implicarea companiilor membre ATIC și utilizarea tehnologiilor inovatoare. În plus, va fi susținută funcționarea Serviciului de raportare a materialelor de abuz asupra copiilor, precum și organizarea de evenimente, ateliere și cursuri dedicate conștientizării riscurilor asociate mediului digital și altele. “Acest parteneriat are pentru noi o valoare strategică aparte. Ne bucurăm că și sectorul privat, în special companiile TIC, se vor alătura pe această cale uneia dintre misiunile noastre importante și anume cea de a face internetul mai sigur pentru copii și femei. Suntem încrezători că, punând laolaltă experiența noastră socială cu know-how-ul tehnologic al colegilor de la ATIC, vom reuși să facem pași concreți și valoroși în această direcție și chiar ne reușește când ne însoțim cu oameni profesioniști care se dedică lucrurilor pe care le fac.”  a declarat Elena Botezatu. La rândul său, directoarea ATIC, Irina Oriol, a subliniat importanța colaborării instituționale pentru a construi un mediu online mai sigur, reiterând faptul că implicarea companiilor din industrie, indubitabil, va accelera acest proces. Centrul Internațional „La Strada” apreciază deschiderea ATIC, în calitate de platformă unificatoare pentru sectorul TIC din Republica Moldova, de a integra siguranța online în agenda transformării digitale construite în beneficiul cetățenilor. Această viziune comună face posibil și binevenit parteneriatul stabilit astăzi, orientat spre crearea unui internet mai sigur pentru cei mai vulnerabili utilizatori ai acestuia - copiii. Acordul este valabil pentru o perioadă de 3 ani și prevede mecanisme clare de cooperare, responsabilitate și monitorizare a progresului.