Pe 30 iulie, în contextul Zilei Mondiale împotriva Traficului de Ființe Umane, Centrul Internațional La Strada Moldova vine să sensibilizeze Guvernul Republicii Moldova, organele de resort și comunitatea anti-trafic în sensul revizuirii abordării politicilor de prevenire și combatere a traficului de ființe umane (TFU) cu implicarea copiilor și adolescenților.
Pornind de la prezumția că misiunea statului e să facă participarea copilului în procesul de justiție mai puțin traumatizantă, încă nu putem spune că scopul este tangibil din perspectiva principiilor justiției restaurative. Copiii care au trecut prin experiența extrem de dureroasă a unui proces de judecată, în calitate de victime sau martori, au nevoie de o etapă îndelungată de reabilitare, de programe de asistență socială și psihologică bine puse la punct, de centre de plasament în care să fie consultați, asistați și sprijiniți pas cu pas să revină la un mod de viață sigur, evitând paternurile comportamentale de supraviețuire, cele care, până la urmă, îi readuc la aceleași situații cu risc sporit de trafic.
Or, profilul adolescenților care se expun cel mai mult riscului de trafic este unul tipic și se menține același de ani de zile. Vorbim în special despre copii lăsați în grija buneilor, copii din familii cu un singur părinte, care suferă la rândul său de alcoolism sau de boli psihice. Familia duce lipsă de un venit financiar stabil, iar copilul, pe lângă faptul că duce lipsă de atenție, grijă și emoții calde părintești, este abuzat fizic sau psihic și e nevoit să găsească soluții de supraviețuire în stradă. Toate - din simplul motiv că acasă nu se simte în siguranță. Ce poate face La Strada în virtutea mandatului de care dispune este să intervină abia atunci când acest copil sau adolescent se află deja într-o situație complicată, asigurându-i protecția drepturilor pe durata unui proces juridic în care el este victimă sau martor, făcând tot ce este cu putință pentru a evita la maxim traumatizarea și mai gravă a lui și victimizarea repetată.
”Din toate rapoartele Guvernului RM către ONU Consiliul Europei, pe dimensiunea drepturilor copilului și măsurilor anti-trafic, rezultă că Republica Moldova corespunde mai mult sau mai puțin standardelor necesare pentru prevenirea și combaterea abuzului față de copii. Cazurile pe care le gestionăm zi de zi, comunicarea cu copiii- victime demonstrează însă opusul acestor rapoarte. La finele proceselor de judecată, copiii supraviețuitori ai capcanelor traficanților se transformă imediat din ”cazuri identificate” în ”cazuri referite” și ”cazuri condamnate”, după care aceștia sunt lăsați să revină în același mediu din care au fost racolați. Așa funcționează actualmente mecanismul de stat de combatere a traficului de persoane în raport cu copiii, făcând abstracție de cealaltă parte, extrem de importantă a justiției restaurative: mecanisme reale de reintegrare a copiilor în societate, programe educaționale de durată, prin care să-și găsească un loc în societate și șanse de reabilitare”, a menționat Ana Revenco, Președintă La Strada.
Pe de altă parte, valul de migrație, condiționat de căutarea unor oferte de muncă peste hotare, este și el un factor care, dacă nu este anticipat de informarea minuțioasă înainte de emigrare, completează statistica persoanelor aflate în situații de risc sau dispărute inclusiv cu copii. Datele acumulate de la Linia Fierbinte Anti-trafic (LFA) în prima jumătate a anului curent numără deja 36 de cazuri de SOS (cazuri care implică persoane dispărute, prezumate victime ale traficului de ființe umane sau migranți aflați în dificultate). Cca 9% dintre ele vizează copiii. Aceleași cifre arată că femeile rămân în continuare cele mai expuse riscului de TFU. Din numărul total al cazurilor de tip SOS înregistrate de LFA, cazurile de TFU și fenomenele conexe acestuia reprezintă 15%, dintre care 60% vizează femeile și 40% - bărbații.
Mai multe informații despre evoluția fenomenului TFU, colectate de Linia Fierbinte Anti-trafic gestionată de La Strada, pot fi găsite aici.