Accesul la informaţie şi nivelul de cunoaştere a legislaţiei, drepturilor şi resurselor de asistenţă juridică existente pentru victimele violenţei în familie, dar şi nevoia de protecţie legală şi aşteptările lor de la sistemul de drept, motivele apelării la organele de drept, dar şi cauzele care le fac să renunţe cooperarea cu acestea în detrimentul realizării dreptului la protecţie şi tratament echitabil, nediscriminatoriu – acestea au fost principalele obiective ale Studiului „Practici existente privind accesul la justiţie pentru victimele violenţei în familie şi realizarea dreptului lor la asistenţă juridică în Republica Moldova”, prezentat în conferinţa de presă din 10 decembrie 2014 la Agenţia de presă „Infotag”. Realizat de specialiştii Centrului Internaţional „La Strada” în cadrul Proiectului „Studiu privind accesul la justiţie pentru victimele violenţei în familie din Republica Moldova şi instruirea psihologilor, procurorilor şi judecătorilor privind tehnicile de intervievare a copiilor”, sprijinit financiar de OSCE, Misiunea în Moldova, prezentarea lui încheia activităţile „La Stradei” din cadrul Campaniei naţionale „16 zile de activism împotriva violenţei în bază de gen din Republica Moldova”.
Studiul cuprinde de fapt mărturii factologice ale victimelor violenţei în familie care au beneficiat şi care nu au beneficiat de asistenţă juridică (câte 20 de fiecare categorie), precum şi ale altor 50 de specialişti (avocaţi, jurişti din cadrul ONG-urilor specializate, avocaţi şi parajurişti de la Oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional Asistenţa Juridică Garantată de Stat (OT CNAJGS), dar şi avocaţi privaţi, judecători, procurori, psihologi, conducători de centre specializate, obţinute în cadrul unor interviuri individuale aprofundate. Volumul de informaţii, precum şi analiza secundară a mai multor acte normative, rapoarte sau publicaţii tematice, denotă că 9 din 10 victime care au beneficiat de asistenţă juridică au fost informate de autorităţile locale despre serviciile „la pachet” ale Centrelor de plasament abia după ce s-au pomenit în situaţii de risc real pentru viaţă, iar o pătrime aveau totuşi puţine cunoştinţe despre legislaţie şi drepturile lor la momentul apelării pentru asistenţă juridică. Cele însă care nu au beneficiat de asistenţă juridică nu cunoşteau nimic despre legislaţie, drepturi şi resursele juridice existente. În jumătate din cazurile acestora autorităţile locale ştiau despre actele de violenţă în familie, dar nu le-au oferit nici o informaţie despre drepturi şi proceduri juridice ce le-ar fi soluţionat problemele.
— În general, victimele nu conştientizează caracterul juridic al violenţei în familie, percepând-o nu ca o infracţiune, ci ca o chestiune privată şi până a fi asistate nu erau la curent cu posibilitatea de a se adresa la Oficiile Teritoriale ale Consiliului Naţional Asistenţa Juridică Garantată de Stat pentru asistenţă juridică gratuită garantată de stat sau la avocaţii ONG-urilor, centrelor de plasament, confundându-i cu avocaţii privaţi, susţine Viorelia Rusu, vicepreşedinte a Centrului Internaţional „La Strada” şi autoarea studiului. Pe de altă parte, nevoile şi aşteptările victimelor violenţei în familie nu sunt plenar satisfăcute de sistemul de drept din Republica Moldova – dorinţa de a se simţi în siguranţă este umbrită de mai multe lacune procedurale, inclusiv la obţinerea Ordonanţei de protecţie, dar şi de atitudinea nu întotdeauna corectă a justiţiarilor. Încă mulţi poliţişti, dar şi judecători au o atitudine stereotipizată faţă de femei, deseori adoptă un tratament umilitor faţă de ele, a reiterat Viorelia Rusu.
— Este greu de înţeles de ce adesea unii judecătorii se derijează în postura de „pacificatori ai familiei” şi propun părţilor, contrar legii, termen de meditare în cazul acţiunii de divorţ pe motiv de violenţă în familie, în scopul unei eventuale perpetuări a căsniciei, a precizat şi Danielea Misial-Nichitin preşedintele centrului Internaţional „La Strada”. În acelaşi timp 50% dintre victimele violenţei în familie care au apelat la Telefonul de Încredere 0 8008 8008 nu s-au adresat în instanţa de judecată, iar dintre cele care s-au adresat, doar într-o pătrime din cazuri a fost emisă o decizie a instanţei. Or, numărul cazurilor de violenţă ce nu sunt înregistrate este foarte mare, afirmă sursa citată.
Studiul mai denotă că femeile ce au suferit de violenţă în familie şi au apelat la sistemul de drept se arată de asemenea indignate de faptul că în procedură penală statul oferă agresorului, în mod obligatoriu, de urgenţă şi gratis, un avocat, iar victimele trebuie să se îngrijească singure de apărare. Şi specialiştii, jurişti şi psihologi, recunosc că victimele violenţei în familie întâmpină cele mai multe bariere la emiterea Ordonanţei de protecţie, la desfacerea căsătoriei şi stabilirea locului de trai al copiilor, la încasarea pensiei de întreţinere pentru copiii minori şi la partajul proprietăţii comune.
Studiul mai scoate la iveală o discrepanţă considerabilă în distribuirea geografică a serviciilor juridice – cei 448 de avocaţi/avocaţi publici şi 32 de parajurişti sunt concentraţi preponderent în municipiile Chişinău şi Bălţi, în Nord şi Centru, Sudului republicii revenindu-i doar 10% din acest număr. Chiar dacă la nivel de republică sunt implicate şi 5 ONG-uri care dezvoltă servicii axate pe nevoile de ordin juridic ale victimelor violenţei în familie (consiliere juridică primară, servicii gratis ale avocaţilor, inclusiv reprezentare în instanţa de judecată), reţeaua acestor servicii este încă insuficientă şi slab dezvoltată în zonele rurale. Altminteri, Centrul Internaţional „La Strada” prestează anume asemenea servicii persoanelor care se confruntă cu violenţa în familie prin Telefonul de Încredere 0 8008 8008 deja de 5 ani, în toată această perioadă înregistrând peste 7.500 de apeluri. Prin intermediul lor peste 5.000 de persoane au beneficiat de suport, informare şi orientare în cazuri de violenţă în familie, dintre care aproape 4.000 mii de persoane fiind în situaţii de criză. Consultanţii Telefonului de Încredere s-au implicat ca formatori în 4 proiecte naţionale implementare de organizaţii parteneri, în cadrul cărora au fost formaţi şi instruiţi peste 500 de ofiţeri de poliţie, parajurişti, formatori naţionali şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Cu toate acestea, atât din conţinutul apelurilor la Telefonul de Încredere, cât mai ales din interviurile realizate în cadrul Studiului, se desprinde clar necesitatea unei revizuiri a cadrului legal şi mecanismului actual de accesare a asistenţei juridice calificate garantate de sat pentru victimele violenţei în familie. Acordarea serviciilor de asistenţă psihologică de lungă durată, preferabil până la accesarea serviciilor de asistenţa juridică, continuarea instruirilor specializate pentru toţi actorii sistemului de drept şi a schimbului de experienţă între avocaţii asociaţiilor obşteşti şi cei publici, încurajarea apărătorilor de a contesta la CSM orice deviere de la normele judiciare şi deontologice ale judecătorilor, crearea unui mecanism eficient de executare a hotărârilor judecătoreşti sunt cele mai actuale măsuri în vederea reformării şi restabilirii încrederii victimelor în organele de drept, în particular, şi actul de justiţie în general. Or, nu este suficient a declara dreptul de acces liber la justiţie, acest drept mai trebuie real asigurat.