Centrul Internațional ,,La Strada” condamnă încercările repetate ale lui Dima White de ,,spălare” a imaginii publice și creare a iluziei unei caracteristici mai bune, care ar putea fi folosită pentru reducerea pedepsei. În ultimii doi ani, Dima White a folosit diverse tehnici pentru crearea unei imagini pozitive, încercând astfel să obțină o pedeapsă mai redusă. Totodată, în această perioadă, persoanele afectate de faptele acestui tânăr agresor beneficiau de asistență psihologică și juridică, trecând printr-un proces dificil de reabilitare, iar vloggerul a continuat să-și refacă imaginea publică prin diverse activități de caritate, dezvoltare de conținut pozitiv pe TikTok, dar și alte acțiuni pentru a minimaliza gravitatea faptelor comise și pentru a influența opinia publică. Acestea fac parte dintr-un plan, care urmărește obținerea unei pedepse mai blânde și reducerea impactului negativ al acuzațiilor asupra numelui și imaginii sale publice, având în vedere că, în prezent, nu există încă o decizie definitivă în acest caz. Nu e prima dată când agresorii sexuali folosesc asemenea tehnici în instanță, aducând tot felul de caracteristici pozitive de la unele persoane cu autoritate și credibilitate (preot, primar, etc). Aceste acțiuni nu șterg faptele comise, ci, dimpotrivă, le diminuează gravitatea în ochii publicului, transmițând un mesaj extrem de periculos către întreaga societate: că agresiunea poate fi trecută cu vederea dacă persoana are suficientă influență sau vizibilitate publică. Difuzarea imaginilor în care acesta primește binecuvântarea Mitropolitului Moldovei, fără nicio referire la dosarul penal în curs, nu doar că oferă validare publică unui presupus agresor, ci poate fi percepută drept o formă de scuzare sau iertare înainte ca justiția să își spună cuvântul. Într-o societate în care zilnic un copil este abuzat sexual și în care instituțiile morale, fie ele religioase, culturale sau educaționale, sunt instituții în care populația are cea mai mare încredere, asemenea gesturi pot crea confuzie morală și pot perpetua cultura tăcerii și a nepedepsirii. Femeile și copiii care au suferit abuzuri trebuie să găsească susținere, validare și siguranță, nu mesaje care pun la îndoială gravitatea traumei lor. Reiterăm că: • caracteristica pozitivă a agresorului, acțiunile de binefacere de după comiterea abuzului ori imaginea pozitivă a agresorului în societate nu șterge abuzul comis asupra copilului, dar scoate în evidență disperarea făptuitorului de a scăpa de pedeapsă; • abuzul sexual este o infracțiune, nu o greșeală care poate fi trecută cu vederea. fiecare abuz trebuie pedepsit astfel încât să descurajeze comiterea unor infracțiuni similare; • susținerea publică a agresorilor nu face decât să adâncească trauma victimelor; • trauma trăită de victime, frica, nopțile nedormite, rușinea și disperarea victimelor necesită ani de reabilitare, mii de lei investiți în terapie și probleme grave de relaționare. Toate astea nu cunosc circumstanțe atenuante și nu pot fi ,,spălate” prin acțiunile pozitive ale abuzatorului de după. Facem apel către toate instituțiile publice și morale din Republica Moldova să se abțină de la acțiuni care pot fi interpretate ca susținere tacită a agresorilor, indiferent de statutul social sau popularitatea acestora. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să protejăm victimele, să educăm despre consimțământ și să nu tolerăm niciun fel de formă de violență. Amintim că, în vara anului 2023, Centrul Internațional ,,La Strada” cu referire la cazul Tik-Tokerul-ului Dima White, a menționat că propunerile de bani sau alte bunuri în schimbul realizării fotografiilor sau video-urilor în ipostaze intime sau sexuale reprezintă exploatare sexuală. Comentariile, propunerile indecente și alte comportamente ale Tik-Toker-ului, prin care a fost creată o atmosferă neplăcută și insultătoare, ori prin care a creat unele suferințe pentru persoanele implicate în realizarea video-urilor, sunt ilegale, deoarece corpul oricărei persoane nu poate fi folosit în scop de obținere a profiturilor. Totodată, promovarea online a unor astfel de imagini video normalizează violența sexuală. Centrul Internațional „La Strada” oferă asistență psihologică și juridică unei victime a abuzului sexual comis în anul 2023 de către Dima White, caz aflat în prezent pe rolul primei instanțe. Procesul este tergiversat constant de către inculpatul Dima White, care a absentat de la toate cele trei termene de judecată stabilite, începând cu luna aprilie. Din acest motiv, vloggerul riscă să fie adus silit în fața instanței. Reamintim că toate materialele video și foto în care apar minori în ipostaze sexuale pot fi raportate pe portalul www.siguronline.md, care din aprilie 2023 funcționează ca serviciu de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor ce poate asigura înlăturarea materialelor ilegale din internet, în cooperare cu companiile private din sectorul TIC și organele de poliție.

Centrul Internațional „La Strada” și Asociația Națională a Companiilor din Domeniul Tehnologiilor Informaționale și ale Comunicațiilor (ATIC) au încheiat astăzi, 11 iulie 2025, un acord de colaborare în vederea promovării siguranței online a copiilor și femeilor. Documentul semnat oficializează parteneriatul celor două instituții, bazat pe viziuni complementare precum protejarea drepturilor copiilor șI femeilor în mediul digital, pe de o parte, și promovarea unei transformări digitale responsabile în beneficiul cetățenilor, pe de altă parte.   Semnatarii acordului, Elena Botezatu, directoare executivă a Centrului Internațional „La Strada”, și Irina Oriol, directoare executivă a ATIC, au reafirmat angajamentul comun al celor două instituții pe care le reprezintă, de a colabora structurat în vederea dezvoltării și implementării unui șir de inițiative comune menite să consolideze siguranța copiilor și femeilor în mediul online și să sprijine construirea unui spațiu digital sigur și responsabil. Printre acestea se numără: desfășurarea de proiecte și inițiative comune în domeniul educației digitale, campanii de informare, activități de advocacy și sesiuni de instruire axate pe prevenirea și combaterea riscurilor online. Totodată, aceștia se angajează să promoveze soluții digitale sigure și prietenoase copiilor și să sprijine dezvoltarea cadrului normativ pentru protecția copiilor în mediul virtual. De asemenea, parteneriatul va contribui la consolidarea mecanismelor de identificare și raportare a conținuturilor abuzive care implică copiii, inclusiv prin implicarea companiilor membre ATIC și utilizarea tehnologiilor inovatoare. În plus, va fi susținută funcționarea Serviciului de raportare a materialelor de abuz asupra copiilor, precum și organizarea de evenimente, ateliere și cursuri dedicate conștientizării riscurilor asociate mediului digital și altele. “Acest parteneriat are pentru noi o valoare strategică aparte. Ne bucurăm că și sectorul privat, în special companiile TIC, se vor alătura pe această cale uneia dintre misiunile noastre importante și anume cea de a face internetul mai sigur pentru copii și femei. Suntem încrezători că, punând laolaltă experiența noastră socială cu know-how-ul tehnologic al colegilor de la ATIC, vom reuși să facem pași concreți și valoroși în această direcție și chiar ne reușește când ne însoțim cu oameni profesioniști care se dedică lucrurilor pe care le fac.”  a declarat Elena Botezatu. La rândul său, directoarea ATIC, Irina Oriol, a subliniat importanța colaborării instituționale pentru a construi un mediu online mai sigur, reiterând faptul că implicarea companiilor din industrie, indubitabil, va accelera acest proces. Centrul Internațional „La Strada” apreciază deschiderea ATIC, în calitate de platformă unificatoare pentru sectorul TIC din Republica Moldova, de a integra siguranța online în agenda transformării digitale construite în beneficiul cetățenilor. Această viziune comună face posibil și binevenit parteneriatul stabilit astăzi, orientat spre crearea unui internet mai sigur pentru cei mai vulnerabili utilizatori ai acestuia - copiii. Acordul este valabil pentru o perioadă de 3 ani și prevede mecanisme clare de cooperare, responsabilitate și monitorizare a progresului.

Numărul raportărilor privind găzduirea materialelor de abuz sexual online asupra copiilor din Republica Moldova continuă să crească. Pe parcursul anului 2024, Serviciul de raportare a materialelor ce reprezintă abuz sexual asupra copilului, SigurOnline Hotline, a înregistrat 11.894 de raportări, o creștere de aproape 5 ori comparativ cu anul 2023. Totodată, anul trecut au fost înregistrate 122 de cauze penale privind infracțiuni cu caracter sexual asupra copiilor, comise prin utilizarea tehnologiilor informaționale, comparativ cu 72 cauze penale înregistrate în anul 2023. Șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice a Inspectoratului Național de Investigații al  IGP, Iurie Roșca, consideră că Republica Moldova rămâne o destinație atractivă pentru găzduirea conținuturilor ilegale online, inclusiv a materialelor ce reprezintă abuz sexual asupra copiilor. Această situație este favorizată de existența unei infrastructuri digitale bine dezvoltate și accesibile. Iurie Roșca precizează că în anul 2024, Republica Moldova s-a plasat pe locul 15 la nivel mondial după numărul de materiale găzduite, fiind identificate 19.593 de materiale găzduite pe serverele din Republica Moldova. Potrivit Elenei Botezatu, directoare executivă a Centrului Internațional ,,La Strada”, anul 2024 a fost unul al provocărilor, dar și al progreselor. În online există o realitate nevăzută de mulți dintre noi, o realitate a abuzului. Internetul rămâne un spațiu de risc pentru copii, dar și un loc unde, prin eforturi comune, pot fi salvate vieți. Fiecare imagine eliminată înseamnă un pas spre siguranță. Fiecare raportare trimisă înseamnă un refuz de a accepta normalizarea abuzului. „Este nevoie de legislație mai clară, de implicare continuă și de o colaborare tot mai strânsă între instituții, pentru ca protecția copilului în spațiul digital să nu fie doar un ideal, ci o realitate de zi cu zi”, spune Elena Botezatu. În anul trecut, Serviciul de raportare a expediat 10,949 de notificări cu solicitarea de înlăturare a materialele de abuz sexual a copiilor de către furnizorii serviciilor de găzduire. În rezultatul notificărilor expediate de Siguronline, furnizorii serviciilor de găzduire au blocat accesul sau au eliminat 29.620 de materiale de abuz asupra copilului din spațiul virtual. Mai mult de jumătate dintre conținuturile înlăturate de furnizorii servicii de găzduire reprezintă pagini web care afișau de la câteva imagini la sute de conținuturi media (fotografii, capturi de ecran, video-uri, ș.a). Conform datelor raportului de activitate pentru anul 2024 al Serviciului național de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor SigurOnline Hotline, 68% din numărul total de materiale raportate au fost identificate ca fiind cu fete, reprezentând 7.623 de materiale. 33 de materiale raportate au implicat băieți, iar în 147 de materiale au fost reprezentați atât fete, cât și băieți, implicați în activități cu caracter sexual sau prezentați într-o manieră ce indică abuz sexual. Această tendință se menține constantă comparativ cu datele înregistrate în anul 2023, subliniind o constantă îngrijorătoare în tipologia materialelor de abuz sexual online. Fetele continuă să fie cele mai vulnerabile în fața acestui tip de exploatare în mediul digital. În anul trecut, 7336 de materiale raportate conțin copii cu vârsta între 3 și 13 ani, iar în 4 cazuri - cu vârsta de până la 2 ani. Totodată, în peste 60% dintre raportări, sunt copii cu vârsta între 7-10 ani, acesta fiind constituind segmentul de vârstă cel mai frecvent raportat în materialele de abuz sexual asupra copiilor. Expansiunea inteligenței artificiale și utilizarea tehnologiilor în comiterea abuzului sexual față de copii a căpătat o nouă amploare la nivel global. Imaginile de abuz sexual asupra copiilor generate de inteligență artificială au progresat atât de mult, încât astăzi analiștii serviciilor de raportare recepționează imagini video care sunt realistice și cu greu pot fi diferențiate de cele reale. În raport se menționează că la Serviciul Hotline au fost raportate 62 link-uri ce conțineau materiale virtuale  (87% - benzi desenate și 13% - imagini generate de inteligența artificială). Acestea includeau mai mult de 10,000 imagini și video generate de sisteme de inteligență artificială ori de tip anime. Conform legislației naționale, aceste materiale nu sunt ilegale și nu pot fi înlăturate din spațiul virtual. În același timp, 69% dintre materialele raportate au fost identificate ca fiind materiale autoproduse, ceea ce indică o tendință alarmantă și un risc crescut pentru copii. Aceste materiale autoproduse sunt imagini sau videoclipuri generate de copii în care copiii sunt adesea manipulați, șantajați sau constrânși să creeze și să distribuie imagini sau videoclipuri cu caracter explicit. Aceasta nu doar că le pune în pericol integritatea și siguranța în prezent, dar crește și riscul expunerii acestora la abuzuri ulterioare. În perioada de raportare, o treime din raportările privind conținutul ilegal s-au referit la site-uri cu scopuri comerciale. Aceste platforme sunt utilizate pentru a genera venituri prin vânzarea de acces la materiale de abuz sexual asupra copiilor (MASC), prin perceperea de plăți pentru descărcarea acestui tip de conținut sau prin abonamente care oferă acces la colecții de materiale ilegale. Raportul integral îl puteți vedea AICI, iar o prezentare în cifre a celor mai importante date ale raportului poate fi vizualizată AICI.  Amintim că, www.siguronline.md este un serviciu internațional care funcționează conform standardelor de activitate ale serviciilor Hotline de raportare a materialelor de abuz sexual asupra copiilor. Siguronline Hotline este acreditat de rețeaua internațională INHOPE, care reunește 57 de servicii Hotline din 52 de țări din întreaga lume. Serviciul de raportare este gestionat de Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției al Republicii Moldova și companiile private din sectorul TIC, având ca obiectiv identificarea, referirea, notificarea, eliminarea și prevenirea redistribuirii materialelor de abuz sexual online asupra copiilor. În anul 2024, funcționarea Serviciului a fost posibilă datorită sprijinului oferit de UNICEF Moldova, Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și Ambasada Statelor Unite ale Americii la Chișinău. Acești parteneri au susținut eforturile de prevenire și combatere a exploatării sexuale a copiilor în mediul online, consolidând capacitățile echipei și profesioniștilor și facilitând cooperarea interinstituțională.

În perioada 23-27 iunie 2025, la Lillestrøm, Norvegia, a avut loc cea de-a 20-a reuniune anuală a Forumului pentru Guvernanța Internetului (IGF 2025), un eveniment internațional de referință în domeniul guvernanței digitale globale, organizat de Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU (UN DESA) în colaborare cu Guvernul Norvegiei. Evenimentul, recunoscut ca fiind cea mai incluzivă platformă din lume pentru dialogul privind politicile digitale, a adus împreună peste 9.000 de participanți (onsite și online) din întreaga lume — parlamentari și guvernanți, experți din societatea civilă, sectorul privat, organizații interguvernamentale și internaționale, comunitatea tehnologică și tineri deopotrivă — pentru a dezbate provocările și oportunitățile digitale ale viitorului și pentru a consolida colaborarea internațională în domeniul guvernanței internetului.   Desfășurat sub tema generală "Construim guvernanța digitală împreună", forumul a inclus o agendă formată din peste 260 de sesiuni pe parcursul a cinci zile. Centrate în jurul a patru domenii tematice — încredere digitală și reziliență; inovare durabilă și responsabilă; accesul universal și drepturile digitale; și cooperarea digitală, activitățile evenimentului au explora modul de restabilire a încrederii în sistemele digitale, precum și modul de adaptare la o eră modelată de inteligența artificială, platformele sociale în evoluție și amenințarea pe scară largă a dezinformării și conținutului rău intenționat. Republica Moldova a fost reprezentată în cadrul forumului de către reprezentați ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Procuraturii Generale, Inspectoratului General al Poliției și ai societății civile. Delegația națională a avut ocazia să poarte discuții bilaterale valoroase cu instituții norvegiene implicate activ în domeniul siguranței online și protejarea drepturilor utilizatorilor de internet. Prezența Republicii Moldova la IGF 2025 a reprezentat o oportunitate valoroasă pentru delegația noastră de a prelua din know-how-ul și bunele practici ale altor state privind protecția copiilor în mediul online, combaterea criminalității cibernetice și utilizarea tehnologiei pentru îmbunătățirea serviciilor publice. Totodată, acest forum a oferit un cadru oportun pentru dialoguri constructive privind drepturile digitale, domeniu de interes prioritar pentru Republica Moldova în contextele actuale. Reprezentanții delegației de țară au avut parte și de sesiuni de networking cu diverși omologi din alte state, alături de care au gândit soluții și politici concrete pentru reducerea decalajelor digitale, protejarea drepturilor și promovarea inovației incluzive. La fel, aceștia au împărtășit și îngrijorările cu privire la erodarea încrederii digitale, determinată de răspândirea rapidă a dezinformării și conținuturilor rău intenționate din mediul online. Membră a delegației de țară în cadrul IGF 2025, Elena Botezatu, Directoarea Executivă a Centrului Internațional “La Strada” a menționat că “Participarea Republicii Moldova la IGF 2025 demonstrează că suntem parte activă a efortului internațional pentru o guvernanță digitală deschisă și incluzivă. Fiind acolo și știindu-ne parte a acestei platforme de anvergură, am ținut să contribuim cu perspective naționale, dar am și învățat mult din experiențele altor țări care se confruntă cu provocări similare. De fapt, provocările digitale se manifestă global și pentru asta soluțiile le căutăm tot global, împreună cu cei care, ca și noi, sunt preocupați de prezentul și viitorul utilizatorilor de internet. IGF 2025 ne-a oferit acces direct la bune practici internaționale privind combaterea abuzurilor online, protecția copiilor, promovarea incluziunii digitale și alte teme de maximă importanță și utilitate pentru noi. La fel, am avut și întâlniri bilaterale productive cu parteneri din Norvegia, care ne-au inspirat pentru adaptări concrete în politicile și inițiativele noastre. Ne-am întors din Lillestrøm cu gândul că în Moldova digitală a viitorului, siguranța, drepturile omului și inovația coexistă armonios. Continuăm să facem pași siguri ca aceste lucruri să se regăsească și în prezent.”   Ediția aniversară a Forumului pentru Guvernanța Internetului (IGF 2025) a avut loc, totodată, în contextul evaluării celor 20 de ani de la Summitul Mondial privind Societatea Informațională (WSIS+20). Procesul, coordonat de Adunarea Generală a ONU, urmărește să evalueze progresele în construirea unei societăți informaționale centrate pe oameni, incluzive și orientate spre dezvoltare, contribuind la consolidarea cooperării, coordonării și responsabilității digitale la nivel global. La nivel strategic, evenimentul își propune, de asemenea, să sprijine implementarea Pactului Global pentru Digitalizare (Global Digital Compact), adoptat de statele membre ale ONU în 2024, care solicită o guvernanță digitală deschisă și incluzivă. Participarea Republicii Moldova la acest forum reflectă angajamentul țării noastre de a alinia politicile naționale în domeniul digital la standardele internaționale și de a consolida colaborarea cu partenerii externi în vederea creării unui spațiu digital sigur și incluziv pentru toți cetățenii țării. Participarea delegației din Republica Moldova a fost organizată de Centrul Internațional „La Strada”, în parteneriat cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), cu suportul Ambasadei SUA la Chișinău.