CUPRINS
 
‹– REPATRIEREA COPIILOR, VICTIME ALE
TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE
(experienţa din cadrul Proiectului FACT, implementat de către Reprezentanţa din
R. Moldova a Fundaţiei elveţiene Terre des hommes, Lozana, şi ONG „Salvaţi Copiii” Moldova)
–›

Antonina Comerzan
Coordonator Protecţia copilului

Fiecare al doilea copil repatriat cu asistenţa proiectului FACT este plecat din ţară cu unul sau ambii părinţi. 1/4 din copiii repatriaţi de vîrstă şcolară sunt analfabeţi în urma nefrecventării şcolii sau a abandonului acesteia la diferite etape. Cel puţin 2 copii din 34 repatriaţi în 2005, au fost anterior traficaţi în Federaţia Rusă, fiind în consecinţă repatriaţi a doua şi, respectiv, a treia oară.

Probleme

Problema majoră identificată în urma analizei situaţiei copiilor repatriaţi a demonstrat, că un număr mare de minori, victime ale traficului, provin din familii social vulnerabile, predominant din familii cu un singur părinte, de obicei aceasta fiind mama. Reintegrarea acestor copii în familie este un proces spontan, fără un parcurs de monitorizare şi, ca rezultat, în majoritatea cazurilor cu eşec.
În paralel, din lipsă de timp şi de procedură, de resurse umane şi financiare, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului (METS), în calitate de autoritate tutelară, nu reuşeşte să dea curs tuturor solicitărilor de repatriere din Federaţia Rusă. Astfel, numărul copiilor plasaţi în instituţii de protecţie din Russia este în creştere.

Cel puţin 1000 de copii din zonele de intervenţie, aflaţi în situaţii de risc maxim de trafic, vor fi asistaţi pentru a preveni traficarea lor şi cel puţin 100 de copii victime vor fi recuperaţi şi reabilitaţi de către echipe multidisciplinare din raioanele de baştină, cu asistenţa organizată în cadrul Proiectului FACT.

Soluţii

„Studiul preliminar asupra situaţiei copiilor şi evaluarea necesităţilor lor”, efectuat de către Terre des hommes în  2004 în Republica Moldova, a contribuit la elaborarea proiectului Fight Against Child Traffiking in Moldova - FACT (Lupta împortiva traficului de copii), scopul acestuia fiind reducerea fenomenului traficului de copii în Republica Moldova prin sporirea participării copiilor, victime ale traficului şi în risc major de trafic, la programele locale promovate şi coordonate de o reţea multidisciplinară de profesionişti. Unul din rezultatele finale ale proiectului este disponibilitatea în zonele de intervenţie a unui sistem de protecţie a copiilor, victime ale TC, şi ale serviciilor de protecţie / reintegrare, destinate acestora. Prin urmare, în rezultatul unei analize de conţinut a acţiunilor întreprinse în cadrul misiunilor de repatriere din 2005, s-au sintetizat câteva etape principale, pe baza cărora, împreună cu ministerele implicate, s-a elaborat un proiect de procedură de repatriere a copiilor. Acest proiect stă la baza sistemului de intervenţie/asistenţă a copiilor-victime.

Grupul ţintă direct al proiectului:
  • fete şi băieţi sub vârsta de 18 ani, în situaţie de risc, sau victime ale traficului intern / extern.
Grupul ţintă indirect:
  • familii cu copii din comunităţile-ţintă;
  • familiile copiilor victime ale traficului;
  • familiile copiilor detectaţi în situaţie de risc maxim de trafic.
Sistemul de intervenţie în cadrul Proiectului FACT prevede ca toate victimele să fie referite către servicii de protecţie / reabilitare / reintegrare socială, care pot răspunde necesităţilor copiilor.

Beneficiarii acestei proceduri sunt:

  • copii, victime ale traficului;
  • copiii detectaţi de către autorităţile din Federaţia Rusă drept copii neînsoţiţi de către persoane adulte autorizate;
  • copiii care la momentul detectării sunt în proces de trecere a hotarelor Republicii Moldova, fiind sau nu însoţiţi de către părinţi sau alţi adulţi autorizaţi;
  • copiii născuţi şi abandonaţi în Federaţia Rusă, părinţii cărora sunt cetăţeni ai Republicii Moldova;
  • copiii abandonaţi pe teritoriul Federaţiei Ruse sau altor ţări de către părinţi, cetăţeni ai Republicii Moldova.
Nr. d/o Procedeu Acţiuni

1.

Detectarea / recuperarea copilului

  • identificarea copiilor
  • referirea copilului către servicii de protecţie

2.

Protecţia în ţara de destinaţie

  • determinarea cazului
  • investigaţii medico-psihologice
  • completarea fişei  de înregistrare
  • informarea autorităţii tutelare

3.

Coordonarea şi comunicarea cu ţara de origine

  • coordonarea schimbului de informaţie operativă între structurile abilitate
  • verificarea dosarului copilului
  • actualizarea instituţiei unde este protejat copilul (în Federaţia Rusă)

4.

Căutarea / identificarea familiei

  • evaluarea familiei în R. Moldova
  • stabilirea identităţii părinţilor

5.

Determinarea planului de repatriere (termeni, condiţii, pregătirea copilului)

  • pregătirea dosarului copilului
  • pregătirea copilului pentru repatriere

6.

Repatrierea / protecţia copilului în ţara de origine (R. Moldova)

  • planificarea misiunii de repatriere
  • perfectarea titlului de călătorie
  • procurarea biletelor de călătorie
  • finanţarea cheltuielilor de călătorie
  • determinarea autorităţii tutelare care va prelua copilul în asistenţă
  • informarea instituţiei din ţara de destinaţie despre soluţia pentru copil (informarea cu prvire la forma de protecţie)
  • determinarea instituţiei de plasament de urgenţă

7.

Proiectul de reintegrare a copilului în R. Moldova

  • evaluarea psiho-emoţională a copilului
  • evaluarea familiei şi aprecierea capacităţilor familiei de a prelua copilul
  • elaborarea planului individual de reintegrare a copilului
  • monitorizarea şi evaluarea planului individual

8.

Reintegrarea copilului în familie

  • vizitarea familiei
  • elaborarea anchetei sociale a familiei
  • condiţionarea plasamentului copilului
  • monitorizarea situaţiei copilului.

Astfel, acţiunile de suport oferite de Terre des Hommes autorităţilor R. Moldova şi F. Ruse vizează introducerea procedurilor standard de repatriere, elaborate cu concursul specialiştilor din cele 2 state, în scopul oferirii celor mai bune soluţii fiecărui copil pe baza respectului drepturilor acestuia şi intereselor lui superioare.

Din rezultatele proiectului FACT: 10 copii reintegraţi în familia de origine, 1 copil adoptat de către un cuplu naţional, 1 copil tutelat de rude, 1 copil elev la o şcoală profesională.

Metodologii

La etapa iniţială s-a procedat la o analiză a practicilor de repatriere ale Salvaţi Copiii Moldova şi METS, iar în paralel - la monitorizarea misiunilor de repatriere pe parcursul anului 2005 desfăşurate cu suportul proiectului FACT. Prin urmare, evaluând parcursurile în ţara de destinaţie (Federaţia Rusă) şi în ţara de origine (Republica Moldova) au fost evidentiate câteva etape:

Repatrierea voluntară asistată presupune:
  • întoarcerea conştientizată a copilului în ţara de origine, cu asistenţa structurilor abilitate de pe ambele părţi ale frontierei;
  • reîntoarcerea este efectuată în interesul superior al copilului şi cu acordul acestuia.
  • identificarea / detectarea copilului (ţara de destinaţie);
  • stabilirea identităţii copilului cu determinarea cetăţeniei acestuia şi a statutului său juridic (ţara de destinaţie în colaborare cu ţara de origine);
  • înregistrarea copilului (ţara de origine);
  • evaluarea familiei copilului (ţara de origine în colaborare cu ţara de destinaţie, dacă membrii familiei nu se află pe teritoriul R. Moldova), inclusiv evaluarea riscurilor de repatriere a copilului;
  • pregătirea Planului Individual de reintegrare a copilului (ţara de origine);
  • determinarea procedurii de repatriere şi a instituţiei în care va fi referit copilul după repatriere (ţara de origine de comun acord cu ţara de destinaţie);
  • repatrierea (ţara de origine şi ţara de destinaţie);
  • reabilitarea şi reintegrarea copilului (ţara de origine);
  • asigurarea monitorizării Planului Individual de Reintegrare şi evaluării parcursului reintegrării copilului (ţara de origine)
În perioada decembrie 2004 - decembrie 2005, cu asistenţa Proiectului FACT, au fost repatriaţi din Federaţia Rusă 34 de copii în cadrul a 3 misiuni de repatriere organizate de partea moldovenească şi 3 misiuni organizate de partea rusă (direct de instituţiile de protecţie). Cei 34 copii sunt originari din 12 raioane ale R. Moldova (Străşeni, Criuleni, Hînceşti, Orhei, Chişinău, Drochia, Dubăsari, Tiraspol, Slobozia etc.)

Aceste etape au stat la baza proiectului procedurii de repatriere, care a fost discutat în cadrul unor mese rotunde organizate cu suportul UNICEF şi cu participarea tuturor ministerelor care au tangenţă la careva etapă din proces: Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.

Pentru asigurarea respectării acestei proceduri, în colaborare cu partenerii din Federaţia Rusă, proiectul FACT a continuat să ofere asistenţă întregului proces de repatriere a copiilor, cetăţeni ai Republicii Moldova, protejaţi în centrele sociale din Rusia şi să promoveze instituirea unui sistem de semnalare urgentă a cazurilor noi, care va permite protecţia imediată a copiilor detectaţi, precum şi repatrierea voluntară asistată a acestora.

Procesul de repatriere şi reintegrare socială a copiilor a identificat un şir de probleme, legate de calitatea şi varietatea serviciilor acordate copilului în ţara de destinaţie (Federaţia Rusă) şi în ţara de origine (Republica Moldova).

Astfel, am constatat că:

  • informaţia despre plasarea unui copil, presupus a fi originar din R. Moldova, într-o instituţie de protecţie în Federaţia Rusă este transmisă cu întârziere autorităţii tutelare din Moldova;
  • autoritatea tutelară din R. Moldova, la rândul ei, dă curs informaţiei cu aceiaşi întârziere, ajungîndu-se la pierderea parcursului copilului în sistemul de protecţie în Federaţia Rusă (transferul dintr-o instituţie în alta);
  • determinarea statutului juridic al copilului este un proces abordat diferit de ţara de origine şi de ţara de destinaţie şi, prin urmare, setul de acte necesare şi considerate a fi necesare sunt diferite;
  • partea rusă nu este interesată să cunoască circumstanţele aflării copilului în Federaţia Rusă, iar partea moldovenească nu este interesată de circumstanţele intrării / plasării copilului în instituţia de protecţie rusă;
  • repatrierea este o activitate spontană, neplanificată;
  • identificarea familiei de origine şi evaluarea acesteia se face după repatrierea copilului;
  • reintegrarea copiilor este un proces la fel spontan, neplanificat şi fără o coordonare cu autorităţile publice locale şi implicarea acestora.

Toate aceste constatări ne-au demonstrat în definitiv:

  • absenţa unor proceduri standard de repatriere a copiilor în ambele ţări;
  • lipsa cooperării între autorităţile ruse şi cele moldoveneşti de protecţie a copilului;
  • resurse umane şi financiare limitate în sistem;
  • acces limitat la informaţii.

Recomandări

Procedura de repatriere a copiilor trebuie să asigure respectarea drepturilor copilului şi intereselor superioare ale acestuia şi să includă atât activităţi premărgătoare repatrierii (identificarea şi evaluarea familiei de origine, pregătirea copilului şi instituţiei pentru primirea acestuia, pregătirea dosarului de repatriere etc.), cât şi activităţi post-repatriere (reabilitarea şi reintegrarea cu asigurarea unui parcurs de monitorizare a proceselor).
În continuare, pentru îmbunătăţirea documentului şi asigurarea aplicabilităţii lui, sugerăm:

  • Dezvoltarea relaţiilor de coordonare între autorităţile de protecţie a copilului ruse şi moldoveneşti în scopul definirii procedurilor standard pentru ambele ţări în baza unui Acord bilateral;
  • Dezvoltarea relaţiilor de coordonare între instituţiile moldoveneşti implicate în repatrierea copiilor (METS şi MAI);

  • Dezvoltarea criteriilor comune de evaluare a condiţiilor familiale înaintea repatrierii copiilor.