„Consolidarea protecției copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale online: crearea cadrului eficient de coordonare la nivel național”
Pe 22 februarie, Casa Guvernului a găzduit masa rotundă: „Consolidarea protecției copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale online: crearea cadrului eficient de coordonare la nivel național”
Înaltul for a fost organizat pe platforma Comisiei specializate pentru coordonarea și monitorizarea implementării Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării și a abuzurilor sexuale online (Convenția Lanzarote), în format extins cu participarea reprezentaților Cancelariei de Stat, ministerelor de resort, organelor de aplicare a legii, instituțiilor și autorităților în domeniul securității informaționale și cibernetice, gestionării numelor și infrastructurii CCTLD.md, comunicațiilor electronice, tehnologiei informației (STISC, AGE), parteneri de dezvoltare, organizații internaționale și ONG-uri naționale.
Ana Revenco, ministra Afacerilor Interne: „Doar prin instrumente integrate în sistemul european de securitate putem proteja copiii noștri de pericolele online”
Prezentă la inaugurarea reuniunii, ministra Afacerilor Interne, Ana Revenco a menționat: „Trebuie să privim siguranța copiilor online ca un principiu care stă la baza modelelor de digitalizare a serviciilor. Acolo vrem să ajungem, astfel încât să nu mai avem nevoie de strategii separate. Să fie integrate până la cel mai mic detaliu și conforme standardelor europene.
Deja au fost întreprinși anumiți pași. Au fost elaborate si pilotate module în domeniul educației pentru siguranța copiilor în mediul online. A fost elaborat conceptul mecanismului de raportare a abuzului sexual online, acesta fiind un prim pas spre instituirea mecanismului. Și am lucrat împreună cu colegii de la Bruxelles la acest subiect. Iar aceasta înseamnă ca putem să construim un mecanism aici și să il integrăm în cel de protecție la nivel european. Avem o echipă care își cunoaște bine misiunea. Acum suntem la etapa când este nevoie să dinamizăm cooperarea cu sectorul TIC, pentru ca acest mecanism să devină funcțional în cel mai scurt timp. Doar așa vom putea proteja copiii noștri de pericolele din mediul online, prin instrumente integrate în sistemul european de securitate”, a explicat ministra.
Vladislav Cojuhari, șef, Direcția politici în domeniul ordinii și securității publice, combaterii criminalității, Ministerul Afacerilor Interne: „Tot ce se întâmplă în mediul online are consecințe în mediul ofline. Nu rămâne acolo!”
Vorbitorul a făcut declarația în abordarea contextului național în domeniul abuzului și exploatării sexuale online asupra copiilor:
„Tendințele caracteristice și care se transformă ușor în riscuri de abuz online asupra copiilor sunt oglinda societății în care trăim și pentru care este o normă - conectivitatea și disponibilitate la Internet de mare viteză; creșterea numărului de dispozitive mobile; vârsta în scădere a utilizatorilor de Internet; capacitățile de depozitare/stocare; șantajul sexual; criptare end-to-end; live streaming-ul; Dark Web; rețelele sociale și platforme de comunicare; jocurile, dar și normele socio-culturale de manieră nouă.”
Cojuhari a menționat că, vârsta copiilor exploatați sexual prin intermediul Internetului descrește constant: „Aproape 60 la sută dintre victime au între 13 și 15 ani, iar fiecare al zecelea copil are sub 10 ani. Doar unul din zece copii victime divulgă experienţa de abuz sexual pe Internet părinţilor sau prietenilor. Cazuri care sunt identificate şi investigate, foarte puţine la număr, nu asigură o pedeapsă pe măsură abuzatorilor.”
Multor copii le este frică de reacția negativă a celor din jur. Din aceste motive victimele șterg conversațiile cu infractorii sau le blochează, ceea ce creează impedimente în descoperirea autorilor abuzului și exploatării sexuale a copiilor în mediul online, cazurile respective rămânând neraportate.
Printre factorii care favorizează abuzul copiilor în mediul online sunt:
Comportamentul riscant; lipsa cunoștințelor - atât ale copiilor, cât și ale părinților/tutorilor - despre siguranța în mediul online; lipsa de cunoștințe și instrumente pentru investigarea eficientă a cazurilor de exploatare sexuală online; lipsa unei strategii de promovare a siguranței copiilor în mediu online; existenţa unor norme sociale şi legale stigmatizante, care împiedică tratarea copilului ca martor credibil, demn de un tratament adecvat vulnerabilităţii de care dă dovadă.
Elena Botezatu, directoarea executivă a CI„La Strada”: „Am inițiat un proces de monitorizare a felului în care Republica Moldova răspunde abuzului și exploatării sexuale online asupra copiilor.”
Cu referire la Cadrul de răspuns față de abuzul și exploatarea sexuală online asupra copiilor: recomandări și angajamente internaționale, Elena Botezatu a prezentat Modelul de Răspuns Național de Prevenire și Combatere a Abuzului și Exploatării Sexuale Online asupra copiilor, recomandat de Alianța Globală WeProtect. Acestea țin de angajamente de ordin politic și de guvernare; juridic, social, cu viziuni privind protecția victimelor, responsabilizarea industriei TIC, dar și abordarea media și comunicare: „În anul 2022, Moldova a fost selectată ca țară în care să fie pilotată metodologia de răspuns național privind prevenirea și combaterea abuzului sexual online asupra copiilor. Aceasta va fi implementată de CI „La Strada” împreună cu ICMEC din SUA, cu suportul WeProtect. Sperăm, în cel mai scurt timp să venim cu recomandări prețioase în vederea definitivării planului național de acțiuni întru consolidarea protecției copiilor împotriva abuzului și exploatării sexuale online”.
Menționăm că, la nivel național, se pun bazele unui mecanism național de răspuns integrat și coordonat la abuzurile comise împotriva copiilor în mediul online.
Conform acestui nou model, educația, protecția socială, tehnologia și afacerile interne capătă, împreună, un rol esențial în protecția copiilor în mediul virtual.
MAI, ca și entitate responsabilă, în primul rând, promovează un set de modificări la Codul de Procedură Penală, care să ofere pârghii suplimentare de investigare și urmărire a infractorilor, de restabilire în drepturi a copiilor care au avut de suferit de pe urma abuzurilor comise în mediul virtual.
La fel, o condiție esențială este instruirea polițiștilor, judecătorilor și procurorilor, altor profesioniști din domeniu, conform specificului domeniului, în spiritul celor mai bune practici europene.
Sunt promovate și parteneriatele cu societatea civilă, cu ministerul educație și industria TIC pentru informarea si educarea copiilor despre comportamentele sigure în mediul online.
În cadrul reuniunii au fost instituite trei grupuri de lucru: Responsabil de cadrul legal și de reglementare în domeniu, un altul - responsabil de componenta de prevenire și educație și cel de-al treilea – focusat pe mecanisme de intervenție și asistență.