Particularităţile fenomenului violenţei sexuale în Republica Moldova – este titlul celui mai recent studiu la care au lucrat colegele noastre din cadrul Programului Femei Daniella Misail-Nichitin, Directoare Program, Ana Nani, avocată, și Ana Revenco, Directoare Executivă.
Lucrarea este scrisă într-un limbaj accesibil, dar face trimiteri la date, cifre și prevederi legale concrete, astfel încât oricine este interesat de studiul fenomenului violenței sexuale în țara noastră poate găsi aici ceva util pentru sine.
Iată un scurt rezumat al concluziilor Raportului, derivate din analiza calitativă a cazurilor de violență sexuală care au avut loc în ultimii ani:
- Subiectul violenţei sexuale rămâne a fi în Republica Moldova încă unul foarte sensibil, tabu. Această situaţiei este determinată de prejudecăţile comunității, fapt care afectează atât comportamentul și reticenţele victimelor violenţei sexuale, cât și „logica” de acţiune a multor dintre oamenii legii;
- A crescut numărul adresărilor din partea persoanelor cu vulnerabilităţi multiple, care au suferit de violenţă sexuală: persoane în etate, persoane cu probleme de sănătate mintală, persoane adulte, care în copilărie au fost abuzate sexual de un membru al familiei;
În ultimii ani, abuzatorii sexuali utilizează tot mai des tehnologiile informaţionale pentru a ameninţa, înfricoșa, umili sau pentru a determina victima să nu raporteze cazul organelor de drept;
- Specialiștii responsabili să intervină în cazurile de violenţă sexuală sunt încă afectaţi de prejudecăţi și stereotipuri și de multe ori contribuie la revictimizarea sau chiar discriminarea victimelor infracţiunilor sexuale, punând toată sarcina probării pe umerii lor.
Deseori, victimele hărţuirii sexuale se află la studii sau în relaţii de muncă cu agresorul ori poate fi o persoană aflată la îngrijire, dependentă în oricare alt mod de infractor. Prejudecăţile din comunitate, atitudinea oamenilor legii, mecanismul de probare a infracţiunii descurajează victimeme hărțuirii sexuale (în majoritatea absolută -femei) să raporteze infracţiunea. Momentan, felul în care funcționează factorii sus-menționați favorizează prejudicierea imaginii și bunului nume al victimei și sporește șansele ca aceasta să devină „dușman” al instituţiei sau chiar al întregului sistem de învăţământ;
- Mass- media încă mai tratează cazurile de violenţă sexuală foarte neprofesionist.
Despre cum funcționează mecanismele de raportare a cazurilor de violență sexuală, date cantitative reprezentative și o cartografiere a serviciilor disponibile și instituțiilor/centrelor unde pot cere ajutor victimele infracțiunilor sexuale, aflați accesând Raportul complet. Versiunea engleză a documentului - aici.
Prezentul Raport a fost elaborat cu suportul financiar al UN Women Moldova.