Societatea noastră continuă să manifeste un nivel înalt de toleranță față de violență. Din acest motiv, fiecare voce care poate să apere drepturile supraviețuitorilor și supraviețuitoarele violenței este valoroasă. Cu atât mai mult, dacă această voce este a unei persoane publice respectate în comunitate sau care e în măsură să influențeze luarea deciziilor importante pentru noi toți, declanșând schimbări spre bine. Un rol aparte în acest sens l-au avut și continuă să-l aibă jurnaliștii și instituțiile media.
În munca pe care o facem, am pus mereu preț pe implicarea activă și profesionistă a instituțiilor media în reflectarea problemelor de ordin social și celor care vizează domeniul anti-violență, în special. În același timp, încercăm să rămânem receptivi la solicitările jurnaliștilor, atât cât ne permit politicile de protecție a beneficiarilor noștri.
Ceea ce observăm în ultimele câteva săptămâni în legătură cu felul cum este reflectat în presă un caz de viol, care a avut loc acum mai bine de un an în sudul țării, ne îngrijorează foarte mult. Înțelegem și rezonăm cu buna intenție a jurnaliștilor de a declanșa, printr-o istorie cutremurătoare, un mecanism social care ar putea duce la soluționarea problemei concrete – incapacitatea sistemului de justiție de a proteja eficient victimele violului în Republica Moldova. Ne alarmează însă prețul pe care sunt gata să-l plătească jurnaliști pentru această cauză. În avalanșa detaliilor violului și probelor din dosar - jumătate dintre ele fiind distorsionate, deși culese „din surse sigure”- se conturează mult prea clar identitatea acelei minore care rămâne să locuiască într-o comunitate mică, unde viața fiecăruia se vede ca în palmă.
Apelăm către reprezentanții media cu rugămintea de a da dovadă de mai mult discernământ și responsabilitate în reflectarea cazurilor de viol în care sunt implicați minorii. Vă îndemnăm să continuați să puneți problema, să documentați amploarea, latura umană și aspectele sociale defectuoase, dar niciodată cu prețul bunăstării psihice a unui copil. Faptul că nu-i dați numele și adresa exactă nu este suficient pentru a-l proteja, atât timp cât acest copil are acces la sursele de informare și rămâne să stea în localitatea unde, de la bun început, se simte în vizorul opiniei publice, sub o presiune psihică enormă.
Pe de altă parte, anual, instanța de judecată stabilește zeci de pedepse prea blânde pentru violuri comise în toată țara. Singura diferență este poate că, din acest dosar, în spațiul public s-au strecurat date care ajută la identificarea victimei și condiționează traumatizarea repetată a unui minor. Mai trist este că scurgerea de date a fost prezentată publicului larg ca gest făcut pentru un bine suprem și totuși nu neapărat pentru binele copilului.
O investigație „sub microscop” a unui viol poate declanșa schimbări într-un sistem de justiție care sincopează. Ea poate deveni suport moral sau poate avea efect terapeutic asupra cuiva numai în cazul persoanelor adulte, care înțeleg și își asumă consecințele expunerii propriei istorii. Doar cu acordul lor și numai în paralel cu servicii de suport psihologic sau psihoterapie. În cazul copiilor, mai ales al adolescenților, interesul jurnaliștilor pentru detaliile unui viol, din păcate, produce mai mult rău decât bine.
La rândul nostru, rămânem deschiși să furnizăm date relevante din domeniile în care activăm, așa încât să putem sprijini demersul nobil al jurnalistului și dorința acestuia de a-și contura cât mai exact istoriile, portretele, prin date vii și argumente din teren.
Vă rugăm însă, stimați jurnaliști, rămâneți focusați pe fenomen, pe factorii care au dus la declanșarea sau perpetuarea violenței, pe lacunele cadrului legal și puneți întrebări relevante pentru cauza victimelor violenței, nu pentru trafic și vizualizări.
Ratingurile fluctuează mereu și pot fi corectate prin politici editoriale și strategii de marketing. Dar consecințele unui titlu șocant sau al unei declarații „din surse demne de încredere” pot fi ireparabile.