În contextul Zilei Mondiale împotriva Traficului de Fiinţe Umane, Centrul Internațional „La Strada” prezintă o analiză calitativă a tendințelor specifice exploatării prin muncă a cetățenilor moldoveni peste hotare și muncii forțate.
Datele acumulate de Linia Fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic (LFA) pe durata unei recente campanii naționale de informare prezintă într-o nouă lumină răspunsul statului la necesitățile de oferte de muncă alternative ale lucrătorilor migrați din Republica Moldova. Raportul descrie, de asemenenea, riscurile pe care și le asumă cetățeanul moldovean în momentul în care hotărăște să emigreze ilegal, raționamentele care stau la baza deciziei sale, dar și tertipurile la care recurg agenții intermediari de angajare în câmpul muncii peste hotarele țării.
Ana Revenco, Directoarea Executivă a „La Strada”, explică de ce un număr mare de cetățeni înșelați de companiile intermediare de angajare în câmpul muncii ajung să solicite serviciile La Strada, după ce au apelat în prealabil la poliție sau alte autorități:
„Statul spune că are semnate acorduri guvernamentale bilaterale, dar ele nu sunt funcționale. Avem o agenție responsabilă pentru angajarea în câmpul muncii a cetățenilor, dar ea nu funcționează ca un centru de suport permanent. Avem agenții intermediare de angajare la muncă peste hotare, dar acestea continuă să activeze în condiții semi-legale sau ilegale. Nici atunci când este înșelat cetățeanul nu poate miza pe implicarea autorităților. Reprezentanții organelor de drept fac aluzie la lipsa de șanse reale de recuperare a pagubelor de orice fel. Soluționarea acestor dosare se transformă în simple date statistice, în care arătăm bine, ca de obicei. Iar oamenii rămân singuri în fața unui fenomen amplu de exploatare prin muncă, lipsiți de orice mecanisme de protecție garantate de stat”, mai spune Ana Revenco.
Analiza elaborată de serviciul Linia Fierbinte pentru migrație sigură și anti-trafic vine și cu alte observații despre specificul exploatării prin muncă a cetățenilor noștri:
- Cetățenii sunt în căutare de joburi de scurtă durată, cu o mai mare mobilitate, optând pentru munci pe termen scurt care presupun riscuri medii de securitate financiară și socială asociate traficului de ființe umane. Aceste riscuri sunt asumate deseori conștient în lipsa unor alternative sigure.
- Accesul cetățenilor RM la serviciile publice relevante (Camera de Licențiere, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, Agenția de Servicii Publice, Centrul de apel al MAEIE etc.) este limitat și deficitar și nu satisface nevoile de informare reale ale cetățenilor.
- Răspunsul organelor de drept responsabile de combaterea traficului de ființe umane și exploatării prin muncă a cetățenilor este lent, iar pe alocuri lipsește în totalitate. Autoritățile nu sunt capabile să ajute cetățeanul să-și recupereze plățile salariale pentru munca depusă și prejudiciile cauzate de agențiile intermediare.
Analiza integrală a celui mai recent flux de apeluri la LFA poate fi accesată aici.