Măsurile restrictive impuse de pandemia COVID-19 au contribuit semnificativ la creșterea numărului de cazuri de violență împotriva femeilor, iar multe adăposturi au fost nevoite să-și închidă ușile din motive de siguranță. În acest context, lipsa resurselor și mijloacelor de comunicare pentru a raporta cazurile de violență și a accesa serviciile esențiale de asistență, precum și prezența continuă a agresorilor au contribuit la vulnerabilitatea femeilor și copiilor victime ale violenței domestice și în bază de gen.
În contextul acestor împrejurări, în perioada mai – iulie 2020, UN Women Moldova în colaborare cu Centrul Internaţional „La Strada” Moldova, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul financiar al Suediei, au desfășurat o evaluare rapidă pentru a înțelege impactul crizei asupra femeilor afectate de violență în familie, a analiza provocările răspunsului sistemic la cazurile de violență în familie și a identifica posibile schimbări sistemice necesare pentru a face față situațiilor de criză. Rezultatele acestei evaluări rapide au fost prezentate și discutate în cadrul unui club de presă online, desfășurat în data de 7 august.
În cadrul evaluării rapide au fost efectuate 55 de interviuri cu participarea femeilor afectate de violență în familie, specialistelor și specialiștilor din cadrul organizațiilor membre ale Coaliției Naționale „Viața fără violență în familie”, persoanelor responsabili/le să intervină în cazurile de violență în familie, reprezentanților și reprezentantelor ale sistemului de justiție și Centrului de Medicină Legală.
Conform rezultatelor evaluării, s-a depistat că femeile din mediul urban sunt mai vulnerabile în fața violenței în perioada stării de urgență (între 64% și 80% din adresări la organizațiile specializate). În majoritatea cazurilor, acestea sunt mame cu 1-3 copii, au vârsta între 25 și 45 de ani (mai puțini peste 60 de ani) și au studii medii (80%).
Printre principalele necesități ale femeilor afectate de violența în familie sunt produse de primă necesitate și alte nevoi financiare, necesitatea de a găsi un adăpost, precum și accesul la serviciile de asistență medicală, consiliere psihologică și asistență juridică. De asemenea, din cauza măsurilor de restricții impuse de pandemie, femeile se confruntă cu reducerea semnificativă a capacității de cumpărare, creșterea presiunii generate de închiderea grădinițelor și trecerea la studiile școlare în regim online, precum și accesul limitat spre servicii sau autorități și spre măsurile de protecție împotriva COVID-19.
În același timp, sistemul de asistență și protecție a victimelor violenței în familie a fost pus în situația să facă față unei duble provocări – să continue să asigure nevoile persoanelor afectate de violență, dar și să respecte măsurile de prevenire a răspândirii infecției. Astfel, mai multe organizații au fost nevoite să-și revizuiască regimul de lucru, să-și ajusteze serviciile prestate, unele chiar suspendându-și activitatea pentru a preveni apariția focarelor de infecție.
„Chiar de la începutul pandemiei, cea mai receptivă, flexibilă și dispusă să se mobilizeze pentru cauza beneficiarilor a fost comunitatea prestatorilor de servicii. Chiar dacă nu au venit cu cele mai durabile soluții, acestea au știut cum să ierarhizeze nevoile stringente ale femeilor. Și-au reorganizat regimul și instrumentele de lucru și chiar au identificat resurse financiare suplimentare, pentru cazurile în care femeile și copiii lor trebuiau scoase imediat din mediul violent. Autoritățile au rămas la fel de rigide în gestionarea unei crize fără precedent. - a spus Daniela Misail-Nichitin, directoarea Programului Femei din cadrul Centrului Internațional ”La Strada” Moldova.
„Frustrarea legată de riscurile de îmbolnăvire, dar și de pierderile economice, incertitudinea, limitarea la domiciliu și alte restricții impuse de pandemie, cresc riscul de violență în familie. În același timp, serviciile de prevenire și protecție împotriva violenței asupra femeilor sunt mai puțin disponibile, fie ca urmare a schimbării regimului de muncă, a lipsei de informații despre noile moduri de acces la servicii, a deplasărilor restricționate sau a controlului constant al abuzatorilor asupra partenerelor, pe durata de pandemie.”- a menționat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.
Oxana Paierele, coordonatoare de programe în cadrul Ambasadei Suediei în Republica Moldova susține că: „Pe parcursul ultimilor luni, s-a observat o buna cooperare între partenerii Ambasadei Suediei și a actorilor relevanți, în scopul de a obține rezultate pozitive pentru continuarea funcționării și accesibilității serviciilor. Cu siguranță, aceste servicii nu pot fi discontinuate, pentru că experiența din ultimele luni a demonstrat că pandemia nu face diferență între genuri. Aceasta a afectat toate grupurile sociale, dar mai ales a țintit spre persoanele vulnerabile și, poate, în anumite aspecte, a intensificat această discrepanță”.
Raportul vine și cu anumite recomandări care au drept scop îmbunătățirea răspunsului sistemic la nevoile victimelor violenței în familie și copiilor acestora, identificate în cadrul prezentei evaluări. Printre recomandările principale se enumeră: asigurarea cu mijloace de protecție individuală a instituțiilor, dotarea tehnică corespunzătoare a centrelor pentru victimele violenței în familie, asigurarea disponibilității și diversificarea serviciilor centrate pe nevoile victimei, diversificarea serviciilor de cazare (apartamente sociale, locuințe de criză, etc.), extinderea și diversificarea programelor de abilitare economică a femeilor afectate de violență în familie și altele.
În cadrul exercițiului de evaluare rapidă au fost identificate și o serie de recomandări privind modificarea cadrului normativ, care ar putea servi drept ajutor specialiștilor și specialistelor din domeniu.
„Acest studiu ne va ajuta să înțelegem în profunzime fenomenul violenței și necesitățile reale ale victimelor care se confruntă cu un dublu impact: cel al violenței în familie și al pandemiei.” - a relatat Lilia Pascal, șefa Direcției politici de asigurare a egalității între femei și bărbați, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.